Sume mici, în lei, disponibile pe card şi rambursabile în perioade scurte de timp. Astfel va arăta, începând din februarie, creditul de consum „standard”.
Împrumuturile acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN), cardul de credit şi descoperitul de cont (overdraft) vor fi afectate doar marginal de noile reglementări ale BNR privind împrumuturile populaţiei. Practic, aceste forme de finanţare vor lua locul clasicului împrumut de nevoi personale în euro, până acum preferatul clienţilor datorită dobânzilor mai avantajoase. Societăţile nonbancare care acordă credite populaţiei au din start un avantaj important faţă de bănci.
Toate IFN de dimensiuni mari promovează cu precădere împrumuturile în monedă locală, acordate pe perioade scurte, de cel mult cinci ani. Din acest motiv, oferta lor va fi afectată marginal de reglementările băncii centrale. Active de la începutul lunii februarie, acestea vizează în primul rând împrumuturile de consum în valută şi pe termen lung. „Încă de la apariţia pe piaţa instituţiilor financiare din România, Cetelem a acordat exclusiv credite în lei. În ceea ce priveşte accesibilitatea creditelor în monedă naţională, impactul noilor reglementări se reflectă în principal în limitarea perioadei de creditare la maximum cinci ani. Impactul va fi redus pentru Cetelem, având în vedere că doar o mică parte din volumul de credite a fost realizată pe durate mai mari de cinci ani”, spun cei de la Cetelem România.
Împrumuturile acordate de IFN se prezintă în majoritatea lor sub forma cardurilor de credit. Potrivit noilor reguli stabilite de BNR pentru creditarea persoanelor fizice, băncile şi IFN de dimensiuni mari vor trebui să-şi adapteze normele interne în aşa fel încât să respecte anumite criterii de prudenţialitate.
Astfel, creditele de consum în euro vor trebui să fie garantate în proporţie de 133%, perioada maximă de acordare a unui împrumut de consum este limitată la cinci ani şi, în plus, băncile vor aplica tuturor clienţilor criterii întărite de risc.
Cursul de schimb euro/leu ce va fi luat în calcul la stabilirea solvabilităţii va fi cu 35,5% apreciat faţă de cel curent, dobânda va fi 0,6 puncte mai mare, iar veniturile cu 6% mai mici decât cele demonstrate. De la începutul lui februarie, toate băncile lucrează pe noile norme. Chiar şi bancherii acceptă faptul că aceste măsuri vor duce, practic, la dispariţia creditului de consum în euro, dar şi la o reducere cu până la 30% a creditului maxim ce va putea fi contractat în lei.
Băncile cresc dobânzile, IFN fac promoţii
Instituţiile financiare nebancare se apro-pie de bănci şi în ceea ce priveşte nivelul dobânzilor. În ultimele luni, băncile au majorat dobânzile creditelor de nevoi personale în lei, sub presiunea costurilor riscului, dar şi pentru a-şi păstra marja, după cum arată o analiză Capital. Pe de altă parte, instituţiile financiare nebancare de dimensiuni mari au recurs la o reducere a costurilor.
În acest moment, dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditele de con-sum în lei acordate de bănci se situează în jurul nivelului de 17-18%, în timp ce mai multe IFN, care desfăşoară în aceas-tă perioadă campanii promoţionale, au dus costurile totale chiar sub 15%. În condiţii normale, dobânzile medii merg spre 20%. În ceea ce priveşte băncile, acestea vor urma aceeaşi tendinţă sesizabilă în ultimii doi ani: promovarea cardurilor de credit şi a descoperitului de cont (overdraft). În prezent, în ofertele pe care le fac angajaţilor companiilor partenere, băncile coboară dobânzile la overdraft până la 10%, semnificativ mai puţin decât în cazul unui credit de nevoi personale în lei. Normele care vor intra în vigoare din februarie vor afecta foarte puţin acest segment al creditării.
„Sub reglementările Băncii Naţionale vor intra şi cardurile de credit, şi overdraftu-rile. Efectele vor fi însă marginale. Descoperitul de cont nu ajunge niciodată la o perioadă de cinci ani şi este acordat întotdeauna în lei, motiv pentru care noile norme nu îl vor afecta”, spune Alexandra Popa, analist la Conso.ro.
