7.4 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCosmin Marinescu, consilier prezidenţial: în 2017 Guvernul Grindeanu poate avea soarta Guvernului...

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial: în 2017 Guvernul Grindeanu poate avea soarta Guvernului Cioloş din 2016. Veniturile bugetare sunt estimate nerealist

Scenariul estimării nerealiste a veniturilor bugetare, pe tema căruia este anchetat acum Guvernul Cioloş în Parlament, se poate repeta în 2017 cu Executivul condus de Sorin Grindeanu, atrage atenţia consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

El a precizat că, de această dată, implicaţiile "ar putea fi şi mai însemnate", din cauza estimărilor "optimiste" ale Exectivului privind veniturile şi creşterea economică, iar, "cu sau fără anchetă" deznodământul ar putea fi şi mai evident

Consilierul prezidenţial, care conduce Departamentul Politici Economice şi Sociale, a vorbit, într-un interviu acordat News.ro, despre întâlnirea dintre preşedintele Klaus Iohannis şi Executiv pe tema bugetului şi despre îngrijorările exprimate de Administraţia Prezidenţială cu privire la prognozele programului de guvenare. Cosmin Marinescu atrage atenţia asupra riscurilor privind posibilitatea unor rectificări negative, care să reducă din bugetele unor instituţii, să taie din investiţii, dar şi să presupună reajustări de cheltuieli şi de venituri. Marinescu vorbeşte şi despre posibilitatea încadrării în deficitul de 3%, având în vedere cele aproape 8,5 miliarde de lei cheltuieli suplimentare, reprezentând peste 1% din PIB.

 „În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern. Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcţiei bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului Guvern vizează o creştere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism”, a spus Marinescu.

Cum s-a lăţit peste noapte creşterea economică

El a explicat că în noiembrie 2016 prognoza de creştere economică pentru 2017 era de 4,3%, care includea şi efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei la carburanţi). Pe de altă parte, toate prognozele internaţionale anticipau rate de creştere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană – 3,9% în noiembrie 2016, FMI – 3,8% în octombrie 2016, BERD – 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială – 3,7% în ianuarie 2017).

„Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar două luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creşterea economică, aşa cum am arătat în cadrul întâlnirii, cu doar un punct procentual, la 4,8% creştere economică în 2016. În condiţiile aferente lui 2017, efectul pe creştere care se va adăuga prognozelor iniţiale va fi mult diminuat. Astfel, o creştere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem şi politici care să ridice potenţialul de creştere economică, de exemplu prin îmbunătăţirea productivităţii”, a detaliat Cosmin Marinescu.

El a adăugat că, potrivit evaluărilor sale, o creştere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. „A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îţi este plapuma, aşa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative, pentru că doi ani consecutivi s-a mers pe contrasensul responsabilităţii economice, prin reduceri de impozite pe consum şi creşteri de cheltuieli, fără alte măsuri structurale care să asigure sustenabilitate”, a spus consilierul prezidenţial.

Deficitul bugetar, nota de plată pentru generaţiile viitoare

El a ţinut să puncteze faptul că  deficitul bugetar este emblema responsabilităţii cu care Guvernul priveşte către generaţiile viitoare: „În esenţă, deficitul este nota de plată prin care guvernele transferă costul beneficiilor actuale în contul generaţiilor viitoare, prin datorie publică. De aceea problema deficitului trebuie abordată cu maximă responsabilitate şi respect faţă de români. Însă, la fel ca şi în cazul creşterii economice, mai importantă este nu mărimea, ci structura deficitului bugetar. Una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creşterea cheltuielilor de investiţii. Or dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie şi transporturi, investiţii în educaţie, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung”.

Potrivit lui Marinescu, în privinţa deficitului, în doar doi ani România a coborât în cealaltă extremă a clasamentului european, devenind a cincea ţară din UE după mărimea acestuia, fiind depăşiţi doar de Spania, Marea Britanie, Franţa şi Belgia. „Nu ne putem permite să neglijăm implicaţiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamentale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecţiile negative pentru proiectele finanţate european, înrăutăţirea rating-ului din partea agenţiilor internaţionale, creşterea costurilor de finanţare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor şi a pieţelor etc. Ar fi paradoxal, totuşi, ca un partid care a câştigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenţi de finanţarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar şi a deficitului de cont curent”, a spus Cosmin Marinescu.

Ce se întâmplă cu bugetul pentru apărare

În ceea ce priveşte resursele alocate pentru apărare în acest an, Cosmin Marinescu l-a citat pe şeful statului, ca a spus că alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul Grindeanu şi-a asumat să-l respecte. „Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%. În privinţa alocărilor bugetare destinate investiţiilor, aşteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obţine în sfera investiţională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investiţională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital şi a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 şi până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuţia bugetară”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Cele mai citite

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Lufthansa a evitat o grevă a salariaților chiar de Paște

Compania aeriană germană Lufthansa şi un sindicat care reprezintă personalul de la sol au anunţat miercuri că au ajuns la un acord privind salariile...

UE cere ca Facebook și Tik Tok să combată falsurile create cu inteligența artificială

UE, prin Comisia Europeană, a cerut marilor site-uri de socializare, precum TikTok și Facebook, să eticheteze clar publicitatea politică și să reducă "viralitatea conținutului"...
Ultima oră
Pe aceeași temă