BNR ar putea reduce dobânda-cheie cu 0,6-0,75 puncte procentuale până la finele celui de-al doilea trimestru, potrivit analiştilor Commerzbank, care apreciază că băncile centrale din Europa emergentă vor continua politica de relaxare monetară începută anul trecut, relatează Reuters.
Noile tăieri de dobândă sunt necesare pentru a limita aprecierea monedelor naţionale în raport cu euro, apreciere care poate accelera scăderea inflaţiei în zonă, afectând creşterea economică.
„În scenariul de bază, estimăm o reducere a dobânzii de politică monetară în România şi Ungaria cu 0,60-0,75 puncte procentuale până la finalul celui de-al doilea trimestru, precum şi noi reduceri în Polonia în al doilea semestru al anului“, se arată într-o notă a Commerzbank.
Majoritatea analiştilor prognozează reduceri de dobânzi mai prudente în România şi Ungaria.
Băncile centrale din Polonia şi Serbia au redus la începutul lunii martie nivelul dobânzii-cheie, iar instituţiile din România şi Ungaria sunt aşteptate să ia decizii similare la şedinţele de politică monetară de la finele lunii.
La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, din 4 februarie, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, şi a îngustat coridorul simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente la două puncte procentuale.
Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, banca centrală mai are spaţiu de tăiere a dobânzii, având în vedere nivelurile actuale ale inflaţiei, dar şi prognoza pentru finalul anului. Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc pe 31 martie.
Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în februarie la un minim record de 0,4%. BNR estimează o inflaţie de 2,1% la finele anului.
Monedele statelor din regiune s-au apreciat faţă de euro de la începutul anului şi analiştii estimează că trendul va continua, pe fondul extinderii programului BCE de cumpărare de active din zona euro şi al îmbunătăţirii datelor economice.
Creşterea economică din Europa Centrală se situează peste avansul înregistrat de zona euro şi s-ar putea accelera odată cu reducerea ratelor dobânzilor, în timp ce deprecierea monedelor naţionale ar putea readuce rata inflaţiei în coridoarele ţintite de băncile centrale. Deşi Banca Ungariei a anunţat în iulie 2014 că a încheiat procesul de relaxare monetară, odată cu reducerea dobânzii-cheie la 2,1%, analiştii estimează că procesul ar putea fi reluat în această lună, pe fondul aprecierii forintului.
„Dacă perioada de volatilitate din pieţe se încheie şi banca nu reduce nivelul dobânzii, forintul va creşte si mai mult“, a spus Gergely Urmossy, analist la Erste Bank, care estimează o tăiere a dobânzii de 0,2 puncte procentuale.
Pe piaţa din România, leul ar putea continua să se aprecieze faţă de euro chiar şi în contextul unor reduceri substanţiale ale dobânzii de politică monetară, sprijinit de creşterea intrărilor de capital, consideră analiştii Commerzbank.
Leul s-a apreciat luni cu 0,2% în raport cu euro, la 4,437 unităţi. De la începutul anului, leul a urcat cu 1% faţă de euro.
