Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce se va întâmpla când România rămâne fără rezerve de petrol (ARTICOL INTEGRAL)

Ce se va întâmpla când rezervele estimate de hidrocarburi se vor epuiza şi care este posibilul scenariu într-o astfel de conjunctură? Opiniile specialiştilor diferă dar liniile directoare ale unui posibil scenariu ...

Share

Romulus Cristea 0 comentarii

05.01.2012 - 16:29

Ce se va întâmpla când rezervele estimate de hidrocarburi se vor epuiza şi care este posibilul scenariu într-o astfel de conjunctură? Opiniile specialiştilor diferă dar liniile directoare ale unui posibil scenariu sunt asemănătoare.

Cert este că în perioada următoare este necesară diversificarea surselor energetice utilizate, energia trebuie să fie „mai curată" şi accentul se va pune pe utilizarea eficientă, cu randament cât mai mare a resurselor de energie disponibile. Cât priveşte un scenariu al autorităţilor într-o asemenea situaţie, de ani de zile nu există niciun document sau studiu oficial.

Sursele clasice de energie rămân indispensabile

Energia obţinută din surse regenerabile nu poate suplini în totalitate necesarul de energie. Între sursele clasice de energie şi cele regenerabile există chiar o interdependenţă în utilizare.  „Sursele regenerabile de energie nu pot înlocui în totalitate nevoile crescânde de energie electrică, având în vedere creşterea populaţiei şi faptul că încă există gospodării care nu beneficiază de energie electrică", a declarat Ovidiu Pop, preşedintele Institutului pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE).  

„Energia  electrică este  o  marfă  care  se  produce şi  consumă  instantaneu,  nu poate  fi  stocată  în  cantităţi  mari. Iar  sursele  regenerabile, de  exemplu  energia  electrică  produsă  din  generatoarele  eoliene, prin  proiect  sunt evaluate  la  o funcţionare de  2.800  ore pe an  din  8.760  ore  cât  are  anul. Pentru acoperirea  curbelor  de  sarcină electrică, în  perioadele  când  din  diverse  motive  producţiile  din  sursele  regenerabile  sunt  insuficiente, utilizarea  surselor  clasice, termo,  nuclear, hidro  sunt obligatorii. La  această  oră,  nu  sunt  alte  modalităţi  de   compensare, iar  în  unele  ţări  acordarea  unei  autorizaţii  de  înfiinţare  pentru  1 MW  instalat  într-o  sursă  regenerabilă,  mai  ales  eolian, este  condiţionată  de   realizarea  unei  investiţii  de  0,5 -0,7  MW  într-o  sursă  clasică  cu  pornire  rapidă, explică preşedintele IRE.  

Petrol şi gaze pentru 15 ani

Rezervele sigure de gaze naturale ale României sunt estimate să acopere consumul în următorii 15 ani, potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţi.
„Vom rămâne dependenţi de importul de petrol în viitor, avantajul este că pentru petrol este o piaţă mondială şi avem surse diverse de aprovizionare. În privinţa gazelor naturale, dependenţa de import este mai redusă, dar şi aici producţia este în scădere. Perspectivele imediate în privinţa gazelor naturale sunt mai încurajatoare decât la petrol, existând posibilitatea de noi descoperiri în zone adânci şi în Marea Neagră", a declarat preşedintele ANRM.

Potrivit acestuia, un rol important pentru asigurarea aprovi­zio­nării cu gaze a României va fi crearea unei pieţe unice la nivel mondial, la fel ca în cazul petrolului.

Rezervele sigure de petrol sunt de 54,88 milioane tone, iar rezervele geologice se ridică la 2,02 miliarde tone.

Rezervele sigure de gaze naturale se ridică la 109,2 miliarde metri cubi, iar rezervele geologice sunt de 660,6 miliarde metri cubi. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale.
„Aceste cifre vin din însumarea rezervelor actuale", a spus Pătruţi.

De asemenea, rezervele geologice de huilă sunt de 1,4 miliarde tone, la o producţie anuală de 2,3 milioane tone, iar rezervele geologice de lignit se ridică la 9,6 miliarde tone, la o producţie anuală de 30 milioane tone. Exploatarea lignitului şi huilei s-ar putea întinde pe o perioadă de 115 ani, respectiv 260 de ani. Ambele resurse sunt folosite în principal pentru producţia de energie electrică, mai puţin pentru producţia de energie termică.

Scenarii nefundamentate

„Aceleaşi cifre cu rezervele de petrol şi gaze sunt vehiculate de mai bine de 15 ani, fără o fundamentare riguroasă, fără studiu aprofundat, fără indicarea surselor", susţine un fost director de la ANRE.

Până în anul 2005 existau elaborate strategii energetice de tip etatist, care speculau latura naţionalistă, susţin specialiştii în energie. Se sugera utilizarea resurselor interne, exporturi cât mai puţine, orientarea spre folosirea intensivă a rezervelor de cărbune. La sfârşitul anului 2007, a fost elaborată o nouă strategie energetică însă în aceeaşi notă ca şi în trecut: se punea accent pe independenţa energetică şi utilizarea resurselor interne de cărbuni. Însă totul fără strategii bine conturate, fără a se sublinia importanţa resurselor regenerabile şi a tehnologiilor noi.

Un raport al Băncii Mondiale recomanda autori­tă­ţilor din România elaborarea unor strategii energetice, însă bazate pe cercetări ale specia­liştilor, ale profe­sioniştilor. Recomandarea  viza chiar recrutarea unor specialişti reputaţi din străinătate care să fundamenteze ştiinţific studiile din domeniul energiei.

Un alt specialist din domeniul energiei, directorul executiv la Romania Energy Center (ROEC), Radu Dudău, spune că nu doar legislaţia din domeniu este greoaie, dar şi accesul la baze de date e extrem de dificil şi din această cauză elaborarea unor scenarii devine dificilă.

„Nu există informaţii corecte privind, de exemplu, resursele primare. În primul rând, ar fi necesară o hartă a resurselor naturale şi pentru energia primară în România. Iar dacă constatăm că nu există suficientă expertiză tehnică în România, întrebarea este de ce nu se recrutează specialişti sau firme din străinătate. În general, când prezinţi estimări e necesar să fie citată şi sursa, care trebuie să fie una credibilă, şi să se indice în ce condiţii s-au efectuat studiile", a menţionat Radu Dudău.

Importuri şi investiţii în tehnologii noi

Actualele rezerve de gaze estimate să ajungă 15 ani ar putea însă creşte în urma descoperirii de noi zăcăminte în special în zona Mării Negre, unde există câteva companii care deţin concesiuni de explorare. De asemenea, se fac cercetări (incipiente în România) şi există lucrări de explorare a resurselor naţionale de gaze neconvenţionale (gaze de şist). De asemenea, există contracte de concesiune pentru exploatarea petrolului în două perimetre din zona Mării Negre. În schimb, zăcămintele  petroliere ce ar mai putea fi descoperite în România vor fi mici în comparaţie cu cele existente în alte state, dar ar putea suplimenta consumul intern.  Cu toate acestea, România va rămâne şi în viitor dependentă de importuri, atât la gaze, cât şi la petrol.

Exploatarea multor zăcăminte din ţară şi a celor preconizate a fi descoperite implică însă tehnologii noi şi investiţii pe măsură. De exemplu, în cazul zăcămintelor petroliere va fi necesară exploatarea în profunzime, şi nu doar la suprafaţă. La fel, exploatarea şisturilor, pe lângă costuri mari, implică şi mari probleme de mediu.

România importă aproape 20% din necesarul de gaze şi peste jumătate din cantitatea de petrol necesară. În ultimele trei decenii, producţia de petrol şi gaze a României s-a redus cu 60%.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...