Ce efecte ar putea avea inflaţia negativă

Pentru prima dată în ultimii 25 de ani inflaţia din România este cu minus. Motivul: scăderea TVA la produsele alimentare s-a transmis în preţul final. Bancherii susţin că acest lucru ar putea împiedica aprecierea leului şi ar spori vânzarea produselor de calitate, cu valoare adăugată mai mare pentru producători.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 19.07.2015 - 22:48

Pentru prima dată în ultimii 25 de ani inflaţia din România este cu minus. Motivul: scăderea TVA la produsele alimentare s-a transmis în preţul final. Bancherii susţin că acest lucru ar putea împiedica aprecierea leului şi ar spori vânzarea produselor de calitate, cu valoare adăugată mai mare pentru producători.

Preţurile de consum au scăzut în iunie cu aproape 3% faţă de luna mai, pe fondul reducerii TVA la alimente şi băuturi la 9% de la 1 iunie, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns în teritoriu negativ, la -1,6%, influenţată de ieftinirea alimentelor cu 6,4%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

„Estimăm o rată a inflaţiei cu minus până în iunie 2016, creşterea preţului gazelor urmând să mai tempereze trendul descrescător al acesteia. La finalul lui 2016, prognozăm o rată a inflaţiei de 0,3%, urmând ca în 2017 să începem anul cu peste 2%. Leul ar mai avea loc de apreciere, însă inflaţia scăzută ar putea să-l împiedice“, explică Ciprian Dascălu, economistul-şef la ING Bank România. Acesta arată că toată Europa Centrală şi de Est a intrat în deflaţie. „În România vorbim despre o inflaţie negativă. În Ungaria inflaţia a scăzut pe fondul unor controlele ale Guvernului de la Budapesta, în timp ce în Polonia deflaţia a apărut din cauza embargoului impus Rusiei. Nu e de mirare deci că partidele anti-austeritate au început să aibă priză în Europa, după Grecia şi Spania apărând manifestări similare şi în Polonia, ţară care se află în an electoral. De aceea, Europa trebuie să înceapă să investească şi în bunăstarea cetăţenilor. Iar băncile centrale, prin tipărirea de bani, au încercat să tempereze scăderea inflaţiei şi să stimuleze consumul. Un prim semn este creşterea preţului caselor, cererea de credite ipotecare fiind din ce în ce mai mare“, spune economistul-şef al ING Bank. În opinia acestuia, singurul risc este ca acest şoc să se transmită în aşteptările populaţiei, cu posibil efect în creşterea economică. „Însă o parte din venitul disponibil se va duce în consum şi o parte în economii, fiindcă perioada de criză ne-a învăţat să strângem bani. Astfel, scăderea TVA se va vedea în achiziţionarea de bunuri de calitate ridicată, cu valoare adăugată mai mare pentru producători“, arată Dascălu.

Pro şi contra

Ciprian Dascălu este de părere că pentru stimularea economiei Guvernul ar fi trebuit să ia alte măsuri: „O soluţie mai bună decât scăderea TVA ar fi fost îmbunătăţirea infrastructurii, ceea ce ar fi determinat o creştere a competitivităţii şi o reducere a costurilor pentru companii, mărind viteza de livrare“. ING Bank estimează o creştere a deficitului bugetar la 3,3% în 2016, după intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Reamintim că noua lege prevede o serie de facilităţi fiscale, cum ar fi eliminarea taxei pentru construcţiile speciale, reducerea accizei la combustibil etc., măsuri ce au îngrijorat Comisia Europeană şi FMI, care văd o creştere a deficitului bugetar peste ţinta propusă.

În schimb, analistul economic Florin Cîţu postează pe pagina sa de Facebook argumente în favoarea noilor legi:

„Codul Fiscal şi mai ales o relaxare fiscală care implică reduceri de taxe nu trebuie interpretate contabil şi evaluate relativ la finanţele publice. Reducerea de taxe, privatizările, dereglementările, competiţia, cursul liber, piaţa forţei de muncă liberă, dreptul la proprietate sunt toate bucăţi importante în procesul de construcţie al unei economii puternice. Discuţia dintre Consiliul Fiscal şi Guvern îşi are rostul ei, dar nu este o discuţie în care să fie atrase forţe politice sau partizanii acestora din sectorul privat. Pentru restul eco-nomiei contează dacă noul Cod Fiscal se potriveşte în puzzle-ul pe care tot încercăm (sau cel puţin eu sper că încercăm) să îl tot construim de 25 de ani. Iar din punctul meu de vedere 80% din noul Cod Fiscal este perfect match cu obiectivul nostru pe termen lung“.

Dar România nu este singurul stat membru care ia astfel de decizii. Premierul italian, Matteo Renzi, a anunțat recent o reducere semnificativă a impozitelor în următorii trei ani, precizând totodată că această reformă a fiscalității nu va implica o creștere a datoriei publice, care este de altfel principala problemă a Italiei. Este vorba despre eliminarea impozitului pe prima casă și impozitul municipal unic începând de anul viitor.

În 2017 vor fi revizuite impozitul aplicat societăților comerciale și impozitul regional pe activitatea productivă, iar în 2018 — an în care se încheie mandatul actualului guvern — vor fi diminuate impozitul perceput persoanelor fizice pentru veniturile din chirii, precum și impozitul pe pensii. 

Citește totul despre:

Comentarii