Un investitor este interesat de profitul viitor al unei societati, de cel estimat pentru perioadele urmatoare si nu de profitul pe care compania l-a inregistrat in trecut. Aceasta cu atat mai mult cu cat in economia romaneasca, aflata in dezvoltare, profiturile societatilor par a fi in fiecare an din ce in ce mai mari. Aici intervine priceperea celui care analizeaza societatea pentru a estima profitul corect. Metodele folosite pot duce la rezultate cat se poate de diferite. Astfel, s-au impus cu timpul o serie de indicatori folositi pentru comparatia societatilor vizate de investitori, cum ar fi pretul pe actiune/profitul pe actiune (PER), pret/valoare contabila, ratele de profit etc.
Prezentam mai jos o comparatie sumara intre cateva companii aflate in atentia investitorilor, urmarind totodata o oarecare explicare a modalitatilor diverse de interpretare a indicatorilor folositi.
PER = raportul intre pretul pe actiune si profitul pe actiune; indica daca o actiune este prea scumpa sau prea ieftina.
ROE = raportul intre profit si valoarea capitalurilor proprii.
ROA = raportul intre profit si valoarea activelor totale.
“Gradul de evaluare a afacerii de catre investitori/piata” este folosit pentru a arata cat sunt dispusi sa plateasca investitorii pentru fiecare unitate din cifra de afaceri realizata de companie si se calculeaza ca raport intre capitalizarea bursiera si cifra de afaceri a companiei.
In cazul BIO, de exemplu, indicatorul PER a fost calculat prin trei metode diferite: anualizarea profitului pe baza rezultatelor obtinute la sfarsitul primelor trei trimestre, prin calculul ratei de crestere de la trimestrul trei la trimestrul patru din ultimul an (daca profitul a crescut cu 20% de la 31 septembrie 2004 la 31 decembrie 2004, se poate estima ca acesta va avea aceeasi tendinta si in 2005), prin calculul unei medii a ratelor de crestere din ultimul an (de la un trimestru la celalalt) sau prin calculul bazat pe estimarea ca profitul pe ultimul trimestru din 2005 va fi egal cu cel inregistrat pe ultimul trimestru din 2004. Primele doua metode de calcul se preteaza mai mult in cazul companiilor in crestere (prima metoda este mai potrivita companiilor cu activitate sezoniera, iar cea de-a doua – pentru companiile care au o activitate constanta de-a lungul anului). Ultima metoda se foloseste, de regula, in cazul companiilor care au ajuns la maturitate si nu mai sunt in crestere.
