Cât ne-ar putea costa Grexit-ul

Germania și Finlanda își doresc o Grecie în afara zonei euro. Cel puțin temporar. O astfel de opțiune, ce reprezintă o premieră pentru UE și Uniunea Monetară, ne-ar îndepărta de adoptarea monedei unice, ar putea scumpi importurile din Grecia, dar și combustibilul.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 12.07.2015 - 22:30

Germania și Finlanda își doresc o Grecie în afara zonei euro. Cel puțin temporar. O astfel de opțiune, ce reprezintă o premieră pentru UE și Uniunea Monetară, ne-ar îndepărta de adoptarea monedei unice, ar putea scumpi importurile din Grecia, dar și combustibilul.

Adoptarea unei monede proprii de către această țară ar aduce pierderi importatorilor și exportatorilor români din cursul de schimb, arată Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR). “Se vor scumpi toate produsele alimentare și nealimentare pe care le aducem din Grecia”, a declarat, pentru România liberă, Mihai Ionescu. Acesta arată că Grexit-ul ar întări dolarul în raport cu euro. “Dacă dolarul crește, marii procesatori de țiței de la noi ar mări imediat prețul carburanților, chiar dacă petrolul se va ieftini pe plan mondial. Dovada – până acum prețul carburanților nu a scăzut, cotația barilului a scăzut”, susține reprezentantul ANEIR.

De asemenea, situația din Grecia a determinat o creștere a costurile de împrumut ale României. Pe de altă parte, un raport ING Bank arată că o înrăutățire a situației din Grecia ar putea costa statul român câteva miliarde de euro. „Conform ultimelor rapoarte ale băncilor-mamă, bănci ce sunt listate la Bursa din Atena, subsidiarele din România au de rambursat credite în valoare de circa 2,6 miliarde de euro. Vorbim despre linii de finanțare pe termen lung. În cazul exitului Greciei, băncile vor fi naționalizate, urmând să se poarte negocieri între statul român și cel grec.

BNR poate prelua subsidiarele din România, în banca-punte, până când acestea vor fi vândute. Însă, procesul va fi unul de durată, iar între timp acestea vor avea nevoie de susținere financiară. Cert este că va fi o presiune pe creșterea economică“, ne-a spus Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank România. De asemenea, agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a avertizat că ar putea retrograda ratingurile mai multor țări din regiune, printre care și România, pe fondul crizei din Grecia, mărind astfel costurile de împrumut. Reamintim că, în țara noastră sunt prezente patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank, cota de piață a acestora fiind de circa 13%. Pe de altă parte, analistul Florin Cîțu vorbește pe pagina sa de Facebook despre costul volatilității: “Timp și resurse irosite pentru ca politicieni greci pe care nu-i știe nimeni în afara Greciei au irosit și furat bani din taxe și cei împrumutați. Să nu mai spunem că volatilitatea creată în piață înseamnă costuri reale pentru o mulțime de oameni peste tot în lume. Piața ar fi rezolvat problema Greciei în 2010.

Politicienii o să ajungă la aceeași soluție prin 2017”. În schimb, economistul Lucian Isar scrie pe blog: “Grecia nu dorește să meargă după cei care au sifonat masiv fonduri. Preferă să nu plătească. Costul va fi acoperit de non-sifonatori. Sifonatorii care au deja parcate averile în exterior pot să răscumpere ulterior Grecia la discount (…) Cursul de schimb este un preț macro pe piețele libere. În consecință, dincolo de emoția inerentă într-o perioadă de incertitudine, o eventuală ieșire a Greciei din zona euro este pozitivă pentru cursul de schimb al euro”.

Adoptarea euro, într-un viitor tot mai îndepărtat

„Este din ce în ce mai probabil ca peste 10 ani România să aibă ca monedă tot leul, dat fiind ce se întâmplă în zona euro cu Grecia“, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Analistul economic Aurelian Dochia spune că sunt două motive: România a devenit mai prudentă în ceea ce privește adoptarea monedei unice, iar Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană vor aplica criterii mai dure pentru țările ce vor să treacă la euro.

Secretarul general al ANEIR susține, însă, că orice amânare a adoptării monedei unice înseamnă costuri pentru România: “Dacă ar fi după importatori și exportatori, mâine am adopta moneda unică. Sunt pierderi mari din diferența de curs. Azi încheiem un contract la un anumit curs de schimb, iar banii îi încasăm peste luni bune, la un alt curs de schimb”. Pe de altă parte, Mihai Ionescu atrage atenția că trebuie să învățăm din lecția grecilor  și că până când nu avem o economie performantă nu trebuie să ne grăbim să intrăm în Eurogrup. 

Dacă dolarul crește, marii procesatori de țiței de la noi ar mări imediat prețul carburanților, chiar dacă prețul petrolului pe plan mondial va scădea.“ Mihai Ionescu, secretar general al ANEIR

Citește totul despre:

Comentarii