Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cât de multă nevoie avem de relaxarea fiscală

PSD şi PNL se acuză reciproc că ademenesc opinia publică cu măsuri nesustenabile din punct de vedere bugetar. Ambele partide însă au avansat propuneri mai mult sau mai puţin similare ce nu denotă vreo identitate doctrinară şi care, mai mult, conţin chiar aceleaşi supoziţii eronate.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 03.03.2015 - 22:28

PSD şi PNL se acuză reciproc că ademenesc opinia publică cu măsuri nesustenabile din punct de vedere bugetar. Ambele partide însă au avansat propuneri mai mult sau mai puţin similare ce nu denotă vreo identitate doctrinară şi care, mai mult, conţin chiar aceleaşi supoziţii eronate.

Propunerile de relaxare fiscală, avansate de partidul de guvernământ PSD în draftul Codului Fiscal şi de PNL în programul de guvernare prezentat zilele trecute de către prim-vicepreşedintele PNL, sunt identice şi diferă doar formal.

„Diferenţele sunt la modul în care sunt jusitificate şi explicate lucrurile, însă în ceea ce priveşte chestiunile concrete nu văd diferenţe esenţiale“, spune economistul Aurelian Dochia, membru în conducerea BRD.

Economistul Florin Cîţu vorbeşte de  supraestimarea beneficiilor pentru economie a programului fiscal prezentat de partide.

„Există două opinii, ambele greşite, despre impactul unei relaxări fiscale. Pe de-o parte guvernul prezintă un program fiscal care are multe părţi bune, dar şi câteva părţi care subminează efectul părţilor bune. Astfel, beneficiile pentru economie pe termen lung şi termen scurt sunt supraestimate“, spune el într-o postare pe blogul său.

Cât de mult seamănă propunerile?

Cele două seturi de propuneri sunt mai degrabă asemănătoare decât diferite. Astfel ambele pachete propun diminuarea presiunii fiscale pe consum (TVA şi  accize mai mici), pe muncă (CAS şi CASS reduse) şi nici­unul nu avansează majorarea anumitor capitole de taxe şi impozite.

Dacă PSD avansează ideea reducerii TVA la 20% de anul viitor şi la 18% din 2018, PNL doreşte reducerea cotei la 19% de anul viitor. Abordările seamănă şi la alte capitole, precum CAS unde se doreşte plafonarea contribuţiei la un număr de salarii brute (cinci salarii în cazul PSD şi trei în varianta  PNL). În cazul accizelor la carburanţi ambele partide doresc reduceri masive ale acestor obligaţii, respectiv anularea acestora (PNL) sau reducerea la nivelul valabil la începutul anului trecut (PSD).

Scăpările sunt şi ele comune

Reducerile de fiscalitate sunt salutate de economişti, însă aceştia spun că au anumite limite. „Nu se poate gândi că toată creşterea economică este determinată de fiscalitatea redusă, sunt ţări care au fiscalitate ridicată şi unde economia merge bine.  O fiscalitate atât de redusă pentru România, ţară care are atât de multe rămâneri în urmă în ceea ce priveşte investiţiile publice şi proiectele de infrastructură poate să trezească chiar ea semne de întrebare.  Problema pentru România este eficienţa utilizării impozitelor şi taxelor ce vin la buget“, spune Aurelian Dochia.

În urmă cu o săptămână Valentin Lazea, economist-şef al BNR lansa un avertisment similar. „Problema este ca înţelepciunea, secole întregi de management economic arată că nu prin politici fiscale şi monetare laxe se obţine creştere economică. Ceea ce agravează problematica în momentul de faţă este că în lume există un trend general care spune că asta e calea cea bună.

Economiştii în general au abdicat de la învăţătura de secole care spune că nu asta e calea şi acum încearcă să fie mai deştepţi decât toate generaţiile trecute, aruncă la gunoi cărţile şi experienţele care spun că nu politica monetară şi fiscală laxe generează creşterea şi acum încearcă să reinventeze roata“, afirma economistul BNR.

Pe termen scurt relaxarea fiscală este, însă, bună. „Pe termen scurt aceste măsuri pot avea efect stimulator. Semnul de întrebare este în ce măsură relaxarea poate fi menţinută pe termen lung, dacă depăşim termenul de 1-2 ani rămâne chestiunea investiţiilor publice ce au nevoie de finanţare satisfăcătoare“, spune Dochia.

O altă limită a relaxării fiscale este reacţia BNR, politica sa monetară care poate anihila sau accentua efectele politicii fiscale, avertizează Florin Cîţu. „Trebuie să înţelegem este că politica fiscală nu acţionează în vid. Există constrângeri interne, dar şi externe.  Impactul politicii fiscale în economie, multiplicatorul fiscal, este determinat în primul rând şi în cea mai mare parte de deciziile de politică monetară. În cele mai multe cazuri multiplicatorul fiscal este zero“, spune Cîţu. Spre exemplu, fiind independentă de Guvern, banca centrală poate adopta sau nu măsuri împotriva inflaţiei cauzate de obicei de relaxarea politicii fiscale, scăderea taxelor, creşterea cheltuielilor publice, afirmă el.   

Citește totul despre:

Comentarii

loading...