Băncile românești s-au curățat de restanțe

În România, conform datelor BNR, rata creditelor neperformante, calculată pe baza definiţiei Autorităţii Bancare Europene, a scăzut de la 21,5% în septembrie 2014 la 13,5% în martie 2016.

România ar putea să îşi reducă, în doi ani, rata creditelor neperformante sub media ţărilor afectate de criza financiară, deşi, în perioada de maxim, ţara s-a confruntat cu o rată de 22%, comparativ cu 12% media celorlalte ţări, a declarat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Reza Baqir, citat de Agerpres.

„Dacă ne uităm la perioada dinainte de T (anul de maxim în ceea ce priveşte nivelul creditelor neperformante – n.r.), Ro­mânia a avut o creştere mai rapidă şi mai mare decât media celorlalte ţări (afectate de criza financiară şi luate în calcul de FMI la realizarea comparaţiei – n.r.). România a avut 22% faţă de 12% media“, a explicat Baqir în cadrul unei conferinţe cu privire la situaţia creditelor neperformante.  Pe de altă parte, reprezentantul FMI menţionează faptul că, odată atins vârful în ceea ce priveşte creditele neperformante, România a avut o reducere mai rapidă a acestora decât în celelalte ţări cu un nivel ridicat al neperformantelor. 

Cu toate acestea, „în ciuda scă­de­rii rapide, rata neperformantelor în România continuă să fie ridicată, respectiv este la nivelul care, în alte ţări, a reprezentat maximul. Cu alte cuvinte, s-a înregistrat un progres până în prezent, dar mai este mult de muncă”, a subliniat oficialul FMI. 

În plus, el a mai spus că, în alte ţări, în medie, creditele neperformante au coborât la nivelul pre-criză în 5-6 ani după ce au atins vârful. „Sper să pot să arăt peste doi ani acelaşi grafic din care să reiasă că linia albastră (creditele neperformante în România-n.r.) a coborât mai rapid decât linia roşie (media celorlalte ţări – n.r.), ceea ce ar însemna că mai sunt doi ani în care România, dacă vrea să fie mai bună decât celelalte ţări, poate să coboare rata creditelor neperformante sub media celorlalte ţări“, a explicat Reza Baqir. 

Pe de altă parte, directorul gene­ral adjunct al DG ECFIN din Comisia Europeană, Servaas Deroose, a declarat că experienţa României în materie de reducere a creditelor neperformante reprezintă o lecţie de învăţat. „Exemplul României este grăitor, unde NPL-urile au crescut, dar după aceea România a reuşit să-şi reducă activele cu pro­bleme. Această experienţă este o lecţie de învăţat“, a spus Deroose. 

Acesta a subliniat faptul că, în România, creditele neperformante s-au concentrat la firme, un sfert fiind la corporaţii şi 54% la IMM-uri. Însă progresul în rezolvarea problemelor cu creditele neperformante în­seam­nă şi scoaterea din piaţă a companiilor neviabile.

Repre­­zen­­tantul CE a mai afirmat că, în zona euro, rata creditelor neperformante este de 6%, ceea ce înseamnă aproximativ un trilion de euro, adică 9% din PIB. „Este o problemă care trebuie rezolvată rapid“, a mai explicat Deroose. 

Activitate la ralanti

Soldul creditelor acordate popu­­lației și firmelor private continuă să crească. Într-o țară în care Bursa este ca și inexistentă, iar fondurile de investiții ezi­­tă, credi­tele de la bancă rămân singura soluție pentru finanțarea economiei. Societatea românească înregistrează o diferenţă între percepţie şi realitate în privinţa băncilor, iar percepţia negativă poate afecta finanţarea economiei, având în vedere că aceasta este asigurată în proporţie de peste 90% de către bănci, susţine preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu. „Percepţia despre bănci poate aduce un ele­ment puternic negativ, dat fiind că cele 37 de bănci existente asigură peste 90% din finanţarea necesară în economie, iar această finanţare poate suferi, dacă nu există încredere. În realitate, băn­cile din România se bucură de încrederea a 10 milioane de clienţi deponenţi“, a afirmat Florin Dănescu, citat de Agerpres.

Soldul creditului acordat de instituţiile de profil firmelor şi populaţiei a crescut în martie 2016 faţă de luna anterioară, pe componenta de împrumuturi în lei pentru populaţie fiind înregistrat un avans de 2,3%, în timp ce creditarea companiilor în monedă naţională a urcat cu doar 1,4%, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

Creditul guvernamental s-a majorat

Comparativ cu martie 2015, creditul neguvernamental total a crescut pe baza avansului finanţărilor în lei pentru populaţie, care au consemnat un plus, în timp ce creditarea în valută pentru aceeaşi categorie de clienţi a înregistrat un regres anual. „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna martie 2016 cu 0,5% (0,4% în termeni reali) faţă de luna februarie 2016, până la nivelul de 216,31 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 2,3% (2,1% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a redus cu 1,4% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,5%). La 31 martie 2016, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 2,8% (5,9% în termeni reali) faţă de 31 martie 2015, pe seama majorării cu 20,2% a componentei în lei (23,9% în termeni reali) şi a diminuării cu 11,5% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 12,7%)“, informează BNR. În acelaşi timp, creditul guvernamental s-a majorat cu 0,8% faţă de fe­bruarie 2016, până la 90,3 mi­liarde de lei. La 31 martie 2016, creditul guvernamental a crescut cu 14,3 milioane de lei faţă de 31 martie 2015.

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat, la sfârşitul lunii martie 2016, un sold de peste 283,7 miliarde lei, în scădere cu 1% (1,1% în termeni reali) faţă de luna anterioară, dar cu 9,9% (13,3% în termeni reali) peste nivelul din martie 2015. Valoa­rea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna martie 2016, se cifrează la 9,1 miliarde de lei, în scădere cu 0,44% faţă de suma raportată în februarie, în timp ce restanţele la creditele în valută se ridicau la 11,77 miliarde de lei (echivalent), în coborâre cu 2,72%. Restanţele populaţiei şi ale firmelor la bănci sunt în scădere şi compa­rativ cu martie 2015, atât la lei, cu 9,65%, de la 10,073 miliarde de lei, cât şi la valută, cu 19,15%, de la 14,558 miliarde de lei (echivalent). 

Dobânzi “prudente”

Câştigul real obţinut în prezent de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, reiese dintr-o analiză a sistemului bancar.

Portalul de informaţii financiare Finzoom a lansat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii, care include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi o parte din comi­sioanele percepute de bancă, în contextul în care la nivel de autorităţi în domeniu se afirmă că în România nu există dobânzi negative la depozite.

„Dintre băncile analizate, doar la cinci DAE este pozitivă, respectiv câştigul real, iar la 18 bănci DAE este negativă şi la fel şi câştigul real. În acest moment, cel mai mare câştig obţinut de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este de 16,08 lei, iar depozitul cel mai păgubos, cel cu o pierdere de 50,97 de lei“, a explicat directorul Finzoom, Irina Chiţu.

Aceasta a precizat că din analiză, reiese că băncile care oferă cele mai mari dobânzi nominale nu au şi cea mai bună DAE, respectiv cel mai mare câştig real. „Din contră, vedem că la TBI Bank şi Idea Bank, cu dobânzile nominale cele mai ridicate, respectiv 2,15% pe an, câştigurile reale sunt negative, respectiv minus 18,07 lei şi minus şase lei“, a precizat Irina Chiţu.