Bancherii ţin cu dinţii de comisioanele la plata cu cardul

Intenţia autorităţilor de a reduce de 5 ori comisioanele interbancare la plăţile cu cardul, înainte de implementarea unui proiect similar din partea UE, este puternic contestată de lobby-ul bancar. Ieftinirile aşteptate la ...

Share

Cristian Dogaru 0 comentarii

26.03.2014 - 20:59

Intenţia autorităţilor de a reduce de 5 ori comisioanele interbancare la plăţile cu cardul, înainte de implementarea unui proiect similar din partea UE, este puternic contestată de lobby-ul bancar. Ieftinirile aşteptate la comercianţi sunt contracarate cu argumente precum limitarea investiţiilor în bancomate şi educaţie financiară.

Ministerul Finanţelor Publice a pregătit un proiect de lege, aflat în dezbatere publică, care limitează comisioanele interbancare la plata cu cardul la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianua­rie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă retras la presiunile mediului bancar. Este vorba de comisioanele plătite de banca emitentă a cardului băncii acceptatoare a plăţilor (posesoarea POS-ului), comisioane pasate apoi comercianţilor care acceptă plata cu cardul din partea clienţilor. În acest moment, comisioanele în cauză sunt de 0,7%-1,5% în România (cel mai mult pe partea de comerţ electronic, cel mai puţin pentru cumpărăturile de combustibil din benzinării şi 1% la plata la comercianţi). O reducere în medie de cinci ori a acestor comisioane ­încasate de bănci le-ar afecta semnificativ veniturile, iar contestarea proiectului este puternică, atât dinspre BNR, cât şi din partea ARB, asociaţia băncilor. Dacă argumentele celor care au gândit măsura sunt evidente – comercianţii care plătesc mai puţin la bănci vor fi tentaţi să reducă preţurile la raft –, contrargumentele bancherilor sunt mai greu de cuantificat pe partea de efecte.

“Părerea noastră este că reducerea preţurilor nu se va întâmpla pe termen scurt din cauza gradului încă redus de bancarizare a populaţiei, apetenţei pentru utilizarea numerarului în economie şi nivelul mediu al salariului relativ scăzut”, spune ­Ruxandra Avram, şef serviciu la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR.

Cu alte cuvinte, comercianţii nu vor opera scăderea preţurilor pentru că puţini români cumpără cu cardul şi, fiind vorba de sume per total reduse, la ce bun să se mai ostenească? Din păcate, nu s-au oferit şi nişte cifre pentru a ne lămuri care este miza, ne întrebăm ­însă de ce mai protestează bancherii dacă e vorba totuşi de valori ale plăţilor cu cardul relativ mici? Oficialul BNR vine şi cu o propunere interesantă: reducerea comisioanelor interbancare să fie permisă doar la cardurile de debit, cele de credit – considerate produs de lux – urmând să rămână taxate la fel.

Destui români practică însă “luxul” de a supravieţui de la lună la lună din împrumuturile de pe cardul de credit, când le mai întârzie salariul sau au cheltuieli neprevăzute.

„În mediul rural avem circa jumătate din populaţia României, acolo oamenii nu ştiu ce este cardul şi cum se utilizează, trebuie făcute investiţii masive în acest sens, iar limitarea comisioanelor la nivelurile prevăzute va face foarte dificil acest proces, dacă nu chiar imposibil”, spune Cătălin Creţu, director general al Visa Europe pentru România şi Croaţia. Educaţia financia­ră este într-adevăr o miză importantă, deşi băncile au ocolit-o cu brio exact când ar fi fost mai mare nevoia de aceasta: în anii de boom ai creditării şi bulă imobiliară.

În sfârşit, mai este argumentul descurajării investitorilor. „Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. Dacă găsim soluţii prin care să spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile, cum să-şi structureze procesele, modele de business, eu cred că nu este sprijinul pe care îl căutau jucătorii din economie să prindă din urmă economiile mai dezvoltate”, a subliniat preşedintele executiv al ARB, Florin Dănescu, la o conferinţă despre cardurile bancare. Acesta nu a precizat însă câte locuri de muncă s-au creat în România prin extinderea reţelei de bancomate şi sporirea numărului de POS-uri.

Ce costuri sunt prin alte părţi

Cum vi se pare un comision de 1,5% din valoarea tranzacţiei cu cardul în cazul comerţului electronic? În sine nu pare mare, dar raportată la o ­dobândă bancară la termen în acest moment, ar fi echivalentul randamentului unui depozit la 6 luni (nu multe bănci mai oferă dobânzi peste 3% pe an). În ­Bulgaria, comisionul interbancar pentru comerţul electronic este de 0,8%, iar pentru cardurile contactless – de 0,5%. În Ungaria avem comi­sioane generalizate de 0,2%, în ­Slovacia pentru tranzacţiile la comercianţi se percepe 0,6%, iar pentru comerţul electronic – 0,7%. E drept, în Polonia şi Cehia comisioa­nele sunt comparabile cu cele din România în acest moment pentru comerţul electronic (1,6% şi 1,4%).

Contextul general

Iniţiativa autorităţilor locale a fost inspirată de una asemănătoare la nivel european. Comisia Europeană a elaborat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat marţi că aceste comisioane de utilizare a cardurilor bancare sunt excesive, iar plafonarea de la 1-1,2% la 0,2-0,3% s-ar putea face mai devreme în România decât la nivel UE, unde Parlamentul European va aproba un regulament până la finele anului.

Citește totul despre:

Comentarii