13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăBancherii se așteaptă la creștere, dar sunt precauți

Bancherii se așteaptă la creștere, dar sunt precauți

Preşedintele Asociației Române a Băncilor atrage atenţia că lucrurile în lumea financiară se schimbă rapid, iar pentru a înţelege implicaţiile acestor schimbări trebuie să apelăm la specialişti, nu la “populişti”.

Piaţa bancară va continua să se consolideze în următorii cinci ani, în sensul reducerii numărului de bănci de pe piaţă şi al apariţiei de bănci de nişă, iar această consolidare va fi însoţită de o altă schimbare, respectiv trecerea de la o piaţă bazată pe creditare la una bazată pe economisire, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu.

“În următorii cinci ani, la nivelul sistemului bancar, cred că piaţa va continua să se consolideze. Mai puţine bănci, poate pe anumite segmente vor apărea bănci de nişă. După consolidare, cred că vom avea o altă schimbare. Noi am fost o piaţă «credit driven» (bazată pe creditare) o perioadă lungă de timp. O perioadă în care creditul a crescut şi a fost principalul motor de creştere a activelor bancare, după care, de aproximativ cinci ani, suntem «depozit driven», o piaţă unde economi­­sirea internă este principalul motor de creştere a activelor bancare. Economisirea va creşte, dar de data aceasta va avea tracţiune şi pe credite. (…) O să intrăm într-o nouă perioadă în care creşterea economisirii va antrena şi creşterea creditării, cu condiţia să nu înfundăm diversele canale posibile de creştere”, a declarat Sergiu Oprescu, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, preşedintele ARB atrage atenţia că lucrurile în lumea financiară se schimbă rapid, iar pentru a înţelege implicaţiile acestei schimbări trebuie să apelăm la specialişti, nu la “populişti”.

“Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă. Brexit-ul este doar un exemplu de complexitate. Nu mai putem să tratăm populist complexitatea financiară a lumii prezente. Trebuie să înţelegem fiecare implicaţie. Şi, ca să înţelegem implicaţiile, trebuie să apelăm la specialişti”, a subliniat Sergiu Oprescu. Referitor la implicaţiile votului din Marea Britanie asupra României, preşedintele ARB este de părere că acestea nu trebuie tratate superficial.

“Brexit-ul este o schimbare profundă pentru care nici actorii principali nu au reuşit să identifice, în momentul de faţă, traiectoria ulterioară. Suntem într-un teritoriu necunoscut. Apelul pe care l-aş face este: «Haideţi să punem specialiştii la treabă, să nu mai dezbatem doar la nivelul celor care vor să comenteze pe aceste subiecte». Specialiştii care se găsesc în structurile Băncii Naţionale, dar şi în mediul privat ar putea să identifice potenţialul impact asupra societăţii româneşti”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Motorul de creștere a fost oprit prin lege

Creditul ipotecar a constituit principalul motor al creditului neguvernamental în perioada post-criză, cu o creştere de 134% din 2008 până în 2016, şi tocmai acest motor a fost încetinit prin adoptarea Legii privind darea în plată, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu.

“Haideţi să ne imaginăm creditul neguvernamental ca pe un avion cu patru motoare: credit ipotecar, credit de consum, creditul pentru companii pe termen scurt şi cel pe termen mediu şi lung. Ce s-a întâmplat în perioada 2008-2016? Creditul ipotecar este singurul motor care a avut o tracţiune şi care a avut putere în această perioadă. A crescut de la 5,2 miliarde de euro la 12,2 miliarde de euro, plus 7 miliarde de euro. Şi noi ce am făcut? Am dat o lege care nu a făcut decât să ducă la scăderea acestui singur motor de tracţiune al creditului neguvernamental. În schimb, la creditul de consum a scăzut de la 18,5 miliarde de euro la 11,5 miliarde de euro, deci minus 7 miliarde de euro”, a explicat reprezentantul bancherilor.

Acesta a punctat, totodată, faptul că, în 2016, pentru prima dată, creditul ipotecar a depăşit creditul de consum, ca urmare a transformărilor ce au avut loc în structura creditelor populaţiei.

În acelaşi timp, potrivit preşedintelui ARB, creditul pe termen scurt pentru companii a scăzut, în perioada menţionată, de la 10,4 miliarde de euro la 7,9 miliarde de euro. 

“În schimb, creditul neguvernamental pe termen mediu şi lung, respectiv creditul de investiţii, cel care, de fapt, duce sânge proaspăt în economie, a crescut de la 14,4 miliarde de euro la 16,9 miliarde de euro”, a subliniat Sergiu Oprescu.

În concluzie, preşedintele ARB susţine că aceste patru motoare s-au compensat, însă, în prezent, în loc să analizăm care au fost problemele cu motorul slab, respectiv al creditului de consum, “umblăm” la motorul cel mai puternic, al creditului ipotecar, şi îl încetinim. «În loc să vedem ce s-a întâmplat cu creditul de consum şi să îl recalibrăm, am umblat exact la creditul ipotecar, care era motorul cel mai puternic al creditului”, a adăugat Oprescu. 

Potrivit acestuia, trebuie evitate măsurile ce pot duce la erodarea capitalului bancar, pentru că fiecare pierdere de capital conduce, în final, la o descreştere a capacităţii de finanţare a economiei.  

Cele mai citite

Despăgubiri record după prăbușirea podului Francis Scott Key din Baltimore

Despăgubirile pe care le vor plăti companiile de asigurări în urma prăbușirii podului Francis Scott Key din Baltimore ar putea să fie cele mai...

Inovație și funcționalitate în baie cu Florin Art: Descoperă cele Mai bune opțiuni de mobilier

Mobilierul de baie nu este doar o necesitate practică într-o locuință modernă, ci și un element crucial în crearea unei atmosfere plăcute și funcționale...

Șeful armatei estone vrea dublarea bugetului apărării de 3% din PIB

Comandantul armatei estone, generalul Martin Herem, a susţinut joi că ţara sa, ce deja are un buget al apărării de circa 3% din PIB,...
Ultima oră
Pe aceeași temă