O noua constrangere a pietei monetare, cu efecte imediate asupra sectorului bancar si, mai ales, asupra creditarii, a fost luata de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Consiliul de Administratie al Bancii Centrale a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara cu un punct procentual, de la 7,5% la 8,5% pe an. De asemenea, rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale bancilor au fost majorate de la 35% la 40%. Cauza acestei masuri pare a fi necesitatea de a se apropia cat mai mult de tinta de inflatie propusa pentru acest an, de 5%, considerata superambitioasa. Parerile analistilor sunt impartite: unii aproba decizia BNR, in timp ce altii o contesta vehement. Intr-o singura privinta sunt de acord: creditul se va scumpi.
Consiliul de Administratie al BNR a analizat situatia economica si a constatat atat influente negative, cat si pozitive. Astfel, inflatia s-a situat la nivelul de 8,6% la sfarsitul anului trecut, fata de 9,3% in 2004, depasind marginal limita superioara a intervalului de variatie de 6,5-8,5% (asociat tintei de 7,5%). “Devierea s-a produs pe fondul ajustarii ample a preturilor administrate, majorarii substantiale a veniturilor disponibile ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare, al cresterii preturilor produselor alimentare volatile sub impactul inundatiilor, precum si al expansiunii creditului neguvernamental. Cu toate acestea, inflatia de baza, asupra careia politica monetara isi poate exercita mai eficace influenta, s-a situat pe un trend descendent, care a inregistrat o accentuare in ultima parte a anului 2005”, au concluzionat oficialii Bancii Centrale.
Au fost identificate si alte influente negative asupra economiei (remarcate anterior si de expertii Fondului Monetar International): incetinirea ritmului de crestere economica, mentinerea consumului la un nivel nesustenabil, devansarea semnificativa a productiei interne de expansiunea cererii (ceea ce a accentuat dezechilibrele intern si extern), mentinerea expansiunii creditului la cote inalte.
Printre influentele economice pozitive se numara: dinamica pozitiva a investitiilor, redinamizarea creditarii in lei si decelerarea ritmului de crestere a creditului in valuta, cresterea substantiala a rezervelor valutare in 2005 (acestea au atins in prezent un nivel adecvat, echivalent cu aproximativ 6,1 luni de importuri), neinterventia BNR pe piata valutara din luna octombrie a anului trecut (in conditiile mentinerii regimului de flotare controlata a monedei nationale).
Analizand tot acest tablou economic, Consiliul de Administratie al BNR a decis adoptarea pachetului de masuri pentru intarirea politicii monetare, care va avea ca efect principal dezinflatia. Acest pachet va fi coroborat cu implementarea accelerata a legislatiei care reglementeaza activitatea de creditare a institutiilor financiare nebancare.
Analistii au pareri radical opuse
Deciziile luate de Consiliul de Administratie al BNR referitoare la majorarea dobanzii de interventie au iscat reactii contradictorii in randul analistilor de pe piata bancara. In timp ce unii considera justificata decizia Bancii Centrale, altii sunt de parere ca utilizarea parghiei dobanzii vine intr-un moment nepotrivit.
“Politica monetara a BNR nu era suficient de stransa, tinand cont de tinta de inflatie pentru acest an, de 5%”, ne-a declarat analistul economic Daniel Daianu, fost economist-sef al BNR. El considera ca aceasta tinta de inflatie este si asa “superambitioasa” si ca oficialii Bancii Centrale nu aveau alta solutie pentru a contracara perceptiile din piata. In ceea ce priveste efectele acestor masuri, Daianu a nominalizat scumpirea creditului si ingreunarea activitatii de creditare.
Parerea lui Daianu este insa departe de a fi impartasita de restul analistilor. “Economia si inflatia erau pe un trend descendent. Daca anul trecut in septembrie, cand existau presiuni inflationiste, BNR a redus dobanzile, aceasta crestere pare inexplicabila”, spune Florin Catu, analist pe probleme de macroeconomie la ING Bank Romania.
In acelasi registru se situeaza si Florian Libocor, analist pe probleme de macroeconomie la BRD – Groupe Societe Generale. “Aceste decizii ar putea indica asteptarile BNR privind continuarea politicilor fiscale laxe. Masura ar putea fi interpretata ca o eroare si contrazice eforturile pentru intarirea increderii in leu, prin reluarea politicii de “stop and go”, prezenta deseori in ultimii ani”, este de parere acesta.
Hotararile BNR
– majorarea ratei dobanzii de politica monetara cu un punct procentual, de la nivelul de 7,5% pe an la 8,5% pe an; – continuarea sterilizarii substantiale a excesului de lichiditate de pe piata monetara interna prin intermediul operatiunilor de piata; – majorarea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit de la 35% la 40%, incepand cu perioada de aplicare 24 martie-23 aprilie 2006; – mentinerea masurilor prudentiale de temperare a expansiunii creditului neguvernamental, in special a componentei sale in valuta, si implementarea accelerata a legislatiei de reglementare a activitatii de creditare a institutiilor financiare nebancare.
