In ultimii 15 ani, activitatea de acvacultura a avut de suferit ca urmare a regimului neclar de proprietate, a capacitatilor de productie si a vidului de autoritate al institutiilor statului. Cu exceptia ultimilor doi ani, cand se constata o usoara revigorare a productiei, ea s-a redus continuu. Asa se face ca productia anului 2003 a reprezentat mai putin de jumatate din cea a anului 2005 si mai putin de 20% din productia anului 1989.
In conditiile reducerii accentuate a productiei de peste, atat prin pescuit industrial, cat si prin acvacultura s-a remarcat o crestere continua a importurilor. Astfel, daca in anul 1995 importurile de peste reprezentau mai putin de jumatate din productia interna datorata acvaculturii, in 2003 importurile depaseau de aproape sase ori productia interna din acvacultura.
La nivelul situatiei pe specii, se remarca in ultimii ani o reducere a cererii si a productiei de ciprinide chinezesti de cultura (amur – de la 191 tone in 2001 la 81 tone in 2003, novac – de la 2.215 in 2001 la 1.400 in 2003, sanger – de la 3.316 tone in 2001 la 1.970 tone in 2003), simultan cu o evolutie liniara a productiei de crap (in jur de 2.400 t anual) si caras (in jur de 1.700 t). Se observa de asemenea o crestere a productiei de peste rapitor: stiuca (de la 15 t in 2001 la 27 t in 2003), somn (de la 8 t in 2001 la 17 t in 2003), salau (de la 36 t in 2001 la 41 t in 2003), folosit atat pentru consum, cat si pentru repopulari. In ceea ce priveste salmonicultura se remarca o crestere a productiei de pastrav-curcubeu (de la 500 t in 2001 la 606 t in 2003) si fantanel (de la 50 t in 2001 la 355 t in 2003). In ultimii ani au intrat in sistemul de crestere intensiva o serie de specii valoroase, asa cum sunt anghila si sturionii de cultura, activitati care trebuie incurajate.
Pana in prezent au fost eliberate de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura un numar de 104 licente de acvacultura, din care 23 de pepiniere, 67 de crescatorii, 8 statii de reproducere artificiala si 6 pastravarii, cu o suprafata totala de 17.400 ha, din care helesteie -8.268 ha, iazuri – 913 ha, pastravarii – 20,5 ha si lacuri de acumulare 3.031,5 ha.
In scopul cresterii capacitatii de productie, autoritatea publica centrala, care raspunde de pescuit si acvacultura urmeaza sa identifice terenuri, apartinand proprietatii publice sau private, care se preteaza pentru realizarea de amenajari piscicole. De asemenea, amenajarile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare si-au pierdut total sau partial potentialul de productie vor fi incluse in categoria terenurilor in curs de ameliorare. In scopul stimularii investitiilor in acest domeniu se au in vedere si fondurile, accesibile pana la aderarea la Uniunea Europeana, precum si fondurile pentru asistenta structurala, din Fondul European de Pescuit, estimate la 211 milioane de euro, care urmeaza sa fie alocate Romaniei dupa aderare, in intervalul 2007-2013.
