In ultima perioadă unii clienţi verificaţi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) s-au plâns că au fost verificaţi abuziv de inspectori, afirmă Gabriel Sincu, de la firma de consultanţă fiscală Mazars. “Au venit inspectori ai ANAF şi au spus unor clienţi că nu li se poate returna TVA deoarece nu au in regulă dosarul preţurilor de transfer”, povesteşte Sincu. Dosarul conţine documente ce justifică practicarea unor preţuri în relaţiile cu firmele afiliate şi are menirea de a preîntâmpina posibilitatea ca un agent economic să îşi diminueze artificial profitul, pentru a plăti impozite mai mici. Refuzul Fiscului a fost justificat prin aceea că hârtiile nu erau la dosar în ordinea cerută de Ministerul Finanţelor. Un alt argument a fost că documentele prezentate se refereau la tranzacţii din alte ţări, nu din România. “Li s-a explicat că în România nu avuseseră loc tranzacţii similare, dar au dat din umeri”, spune Gabriel Sincu.
Intrebat dacă Corpul de Control al premierului Mihai Răzvan Ungureanu a sesizat astfel de aspecte la ANAF, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a confirmat existenţa diferitor nereguli: “controlul a arătat existenţa unei doze de subiectivism nepermis în identificarea ţintelor de control fiscal”, a spus el.
1,5%, în două luni sau în un an întreg?
Ieri a apărut şi o dispută în jurul termenului în care ANAF trebuia să aducă la buget veniturile suplimentare de 1,5% din PIB. Intr-un interviu acordat Mediafax, fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar a afirmat că ţinta fusese stabilită pentru întreg anul, cele două luni fiind de fapt termenul la a cărui expirare urma să fie efectuată o primă evaluare. Dintr-o eroare de comunicare, necorectată de Guvern, s-a încetăţenit ideea că banii trebuie aduşi la buget în doar două luni, spune Sorin Blejnar. De altfel el susţine că a făcut anumite informări către primul-ministru şi că, intr-o discuţie, acesta ar fi cerut ca banii să fie aduşi până la finele anului. Ţinta putea fi atinsă doar dacă se socoteau doar obligaţiile calculate la plată de către ANAF nu şi cele intrate efectiv la buget. Unii contribuabili se adresează instanţelor iar sumele pot fi încasate efectiv de abia după apariţia deciziilor judecătoreşti irevocabile, spune Sorin Blejnar.
Ce spun consultanţii?
Gabriel Biriş, avocat în cadrul firmei Biriş&Goran susţine imposibilitatea de a atinge ţinta. “Ţinta a fost imposibilă. Două miliarde de euro in plus pe două luni semnifică 12 miliarde euro pe an, adică cam cât este toată evaziunea fiscală din România. Nu există însă ţări în care aceasta să fie integral eliminată”, justifică consultantul fiscal îndoiala sa. De altfel el spune că încă de la început s-a gândit că ţinta i-a fost trasată ANAF pentru un an întreg, nu doar pentru două luni. Un al doilea argument dat de Biriş este cel al “legislaţiei care are multe hibe”.
Nici un alt consultant fiscal, respectiv Gabriel Sincu de la firma de consultanţă Mazars, nu crede că obiectivul trasat de Mihai Răzvan Ungureanu era realizabil. Acesta prezintă altfel socotelile. “România are venituri de 31-32% din PIB. La 130 miliarde euro, veniturile sunt cam de 40 miliarde euro, adică 3,5-4 miliarde euro lunar. Să aduci suplimentar un miliard de euro pe lună semnifică o creştere de 25% care nu e fezabilă”, afirmă el. Deşi teoretic suma de 2 miliarde euro s-ar putea obţine suplimentar practic este imposibil din cauza prieteniilor suspuse dintre unii agenţi economici şi inspectori. “Primesc în doar două cazuri din zece, pe lângă notă şi bon fiscal, atunci când mănânc la prânz în oraş, în centrul Capitalei unde este sediul ANAF. De ce nu sunt controlaţi? E clar că nu se doreşte”, afirmă el.
