Facem comisii speciale degeaba. România se îndepărtează de criteriile pentru aderarea la euro

Deși Executivul a înființat o Comisie Națională de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro, politicile guvernamentale ne îndepărtează de criteriile necesare pentru aderarea la zona euro.

Share

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 15.05.2018 - 17:44

România are ca țintă să adere la euro în 2024, ultimul termen anunțat public, însă pregătirea pentru realizarea acestei ținte se rezumă deocamdată la înființarea formală a unei comisii naționale conduse de premierul Viorica Dăncilă.

În realitate, criteriile reale de convergență sunt departe de atins, iar indicatorii macroeconomici se înrăutățesc. Creșterea economică uriașă din ultimii ani nu a redus decalajul dintre regiuni, iar diferența dintre cei mai bogați cetățeni ai țării și cei mai săraci s-a majorat. Puterea de cumpărare se va eroda și mai mult în acest an, în condițiile în care inflația medie anuală este estimată să ajungă la uriașul procent de 4,3%. Informațiile sunt cuprinse chiar în Programul de Convergență 2018-2021, publicat vineri de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Decalaje față de media UE la puterea de cumpărare

„Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă în continuare o ancoră importantă în privința implementării unor politici bugetare, structurale și instituționale eficiente și coerente, în vederea asigurării unei convergențe reale (venit/locuitor) de durată, sporirii competitivității economiei românești, diminuării disparităților regionale și deficiențelor structurale ale pieței muncii, etc. Din punct de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele față de media europeană (UE-28) a produsului intern brut (PIB) pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), există perspectiva ca la orizontul anului 2020 România să atingă 70% din media europeană, comparativ cu 58% în anul 2016. Pentru 2017 se estimează că PIB/locuitor la PCS depășește pragul de 60%“, se precizează în documentul consultat de „România liberă“.

Totuși, Ministerul Finanțelor notează că o provocare majoră o reprezintă „incluziunea economică și socială, în continuare existând mari decalaje între zonele rurale și cele urbane, precum și la nivel regional. Deși majoritatea regiunilor României au înregistrat progrese în privința unor indicatori-cheie pentru creșterea economică, acestea rămân sub media UE, cu excepția regiunii București-Ilfov. Astfel, în anul 2016, PIB/locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS) la nivelul regiunii București-Ilfov se situează peste media europeană, în timp ce în restul regiunilor PIB/loc la PPS nu depășește 60% din media UE28“.

De asemenea, odată cu creșterea economică, a crescut și inegalitatea veniturilor, măsurată prin indicatorul Gini (după economistul italian cu același nume, cel care a lansat conceptul), care cu cât e mai mare, cu atât reflectă o distribuție mai inegală a veniturilor. Astfel, „în 2017, România a înregistrat o valoare a indicatorului Gini de 35,1, în ușoară creștere față de anul anterior (34,7)“, arată MFP.

Deficit bugetar sub presiune maximă

Una dintre condițiile de bază pentru aderarea la zona euro pe care un stat aspirant trebuie să le îndeplinească este să aibă finanțe publice solide și sustenabile. Pentru asta, deficitul bugetar nu trebuie să fie mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăși 60% din PIB.

Cu toate astea, majorările de cheltuieli sociale recente, în dauna investițiilor, duc deficitul bugetar spre limita extremă, în ciuda creșterii economice importante, de 6,9% în 2017. Pentru 2018, se așteaptă ca produsul intern brut să se majoreze cu 6,1% comparativ cu majorarea de 5,5% prognozată în varianta anterioară, având ca suport, în principal, cererea internă, se precizează în documentul Finanțelor. Totuși, România a realizat în anul 2017 un deficit al bugetului general consolidat de 2,9% din PIB, la limita Pactului de Stabilitate și Creștere. Asta în condițiile în care cheltuielile de personal au ajuns la 9,7% din PIB și au continuat să crească în primul trimestru al anului, fiind cu 18,1% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 11,8%. Astfel, în 2018, cheltuielile cu asistența socială vor fi la nivelul de 11,4% din PIB și vor continua să crească cu alte 0,4 pp în 2019.

„Riscuri considerabile“ privind datoria publică

Pentru finanțarea deficitului bugetar în acest an, estimat să fie de 2,97% din PIB, MFP estimează că necesarul de finanțare în acest an este de 75 de miliarde de lei, se arată în Programul de Convergență.

Deocamdată, România încă stă bine la acest capitol față de cerințele internaționale. Astfel, datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârșitul anului 2017 la un nivel de 35,0% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La sfârșitul lunii februarie 2018, datoria guvernamentală a fost de 35,7% din PIB. Totuși, testele „de stres“ efectuate de Comisia Europeană arată că suntem vulnerabili și la acest capitol. „Analiza din perspectiva Raportului Comisiei Europene, privind Sustenabilitatea Fiscală, ediția 2015, confirmă absența unor riscuri semnificative pe termen scurt, în ciuda unor sensibilități legate de poziția investițională internațională netă, datoria publică și creditele neperformante. Cu toate acestea, pe termen mediu se prefigurează riscuri considerabile. Analiza de sustenabilitate a datoriei relevă o creștere a datoriei până la peste 60% din PIB la orizontul anului 2026, combinată cu riscurile scoase în evidență de testele de sensibilitate, în special de șocurile negative ce pot amenința balanța primară. Simularea unor șocuri simultane la adresa creșterii, ratei dobânzii și a balanței primare conduce la o pondere mai mare de 70% a datoriei publice în PIB, în anul 2020“, se precizează în Programul de Convergență. 

Brexitul schimbă jocul

România se alătură Bulgariei și Croației pe calea ce duce la intrarea în zona monedei unice, nota ieri Bloomberg. Acest demers ar putea să ajute aceste țări balcanice să rămână aproape de nucleul UE, în condițiile în care apar dubii privind distribuția unor fonduri de dezvoltare cruciale. „După Brexit, situarea în afara zonei euro ar putea să te transforme într-un outsider“, a declarat Juraj Kotian, economist al Erste Group Bank. „Dacă ne uităm la proiectul UE de buget vedem că se pune mai mult accent pe zona euro. Comisia Europeană vrea să aibă această facilitate de convergență pentru aderarea la euro, așa că țările trebuie să profite de acest lucru“, a adăugat Kotian.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...