Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră – statul român riscă să piardă miliarde de euro

Proiectul de exploatare a intrat „in linie dreaptă“ iar, în orizontul 2020-2021, România va produce, doar din mare, 6 miliarde de metri cubi pe an. Cu tot cu exploatările de uscat, 20 de miliarde de metri cubi.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 16.03.2018 - 13:12

Acestea sunt așteptările statului român, exprimate prin vocea reprezentanților săi de la cel mai înalt nivel.

Sorin Gal, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, este funcționarul la care ajung toate datele cu privire la gazele offshore din Marea Neagră, în ceea ce privește seismica, rezultatele explorărilor, pentru că Agenția este instituția abilitată care se ocupă de acordarea concesiunilor, stabilirea redevențelor, emiterea legislației cu privire la regimul exploatărilor resurselor naturale ale României. Prin urmare, unul dintre cei mai informați oameni cu privire la Marea Neagră.

Iar Gal, la o conferință pe teme energetice, desfășurată recent, a precizat că România va ajunge la o producţie de gaze de 18-20 de miliarde metri cubi până în 2025, dacă va începe producţia în toate perimetrele gazeifere concesionate în Marea Neagră. Trei proiecte majore se desfășoară în Marea Neagră: ExxonMobil – Petrom, în perimetrul Neptun Deep, Black Sea Oil & Gas (subsidiara gigantului American Carlye Group), în perimetrele Midia și Pelican și LukOil – Romgaz, în perimetrul Trident. Cel mai avansat ar fi cel al BSOG. Americanii au deja aprobat un acord de conectare la Sistemul Național de Transport, operat de Transgaz, la 1 iulie 2019.

Președintele ANRM a spus, și el, că anul viitor începe exploatarea gazelor în perimetrul Midia. “Compania este deja în faza de a finaliza proiectul instalaţiei de suprafaţă. Ei au făcut o asociere cu cei de la BERD pentru a avea o finanţare suplimentară. Undeva la mijlocul anului 2019-2020 vor începe să producă în jur de un miliard de metri cubi pe an“, arată Gal. Vorbind despre celălalt mare proiect, Exxon – Petrom, și aici funcționarul de stat oferă date. Unele destul de precise, mai precise decât cele oferite de consorțiu: „Exxon ar trebui ca în noiembrie 2018 să-şi exprime intenţia de a trece la faza de  dezvoltare  a proiectului…. Probabil că undeva în 2020-2021 ei vor începe să producă gaze din Marea Neagră, iar potenţialul lor este de 6 miliarde de metri cubi pe an”, afirmă Gal. Despre cel de-al treilea proiect, puține date. În Trident, LukOil și Romgaz au anunțat, acum doi ani, o descoperire estimată la 30 de miliarde metri cubi, însă aceste informații au și rămas singurele comunicate date, până în prezent, de consorțiu, fără nicio mențiune de comercializare a zăcământului sau de începere a lucrărilor.

Declarații „sforăitoare“

Practic, reprezentanții statului vorbesc despre Marea Neagră ca un proiect ca și început. Nu doar șeful ANRM a prezentat cu optimism proiectul din Marea Neagră, ci și precedenții miniștri ai Energiei și Economiei. “  Lucrările la gazoductul BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria) vor începe la sfârşitul acestui an, iar conducta va fi funcţională în 2020, când ExxonMobil şi OMV Petrom vor începe extracţia gazelor naturale din  Marea Neagră”, spunea, acum un an, fostul ministru al Energiei, Toma Petcu.

În realitate însă, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate, ba chiar sunt întârziate până la aproape “al 12-lea ceas”, așa cum spune chiar o sursă din sfera ANRM, iar acest lucru poate fi pus chiar în seama statului. Tardivitatea procesului de încadrare legislativă face ca atunci când Marea Neagră va începe să producă gaze, să nu prea mai existe clienți la export pentru ele. Vorbim de export pentru că România are doar un consum limitat – 12 miliarde de metri cubi, 90% fiind deja acoperit din surse interne.

După conflictul în care au intrat cu Ucraina, motivul fiind anexarea Crimeii, rușii au început să-și diminueze treptat cantitatea de gaze care tranzitează țara vecină, direcționând fluxurile pe celelalte conducte către Europa. Planul era mai vechi, însă criza din Crimeea l-a accelerat. În același timp, Gazprom a accelerat lucrările la două conducte noi, alternative, North Stream 2, care subtraversează Marea Baltică, către Germania, și Turkish Stream, către Turcia și sudul continentului. Împreună, cele două gazoducte înseamnă un flux suplimentar de 85 miliarde metri cubi către Europa. Turkish Stream este gata în proporție de 40%,în 2019 lucrările urmând a fi finalizate. North Stream 2 a primit recent „undă verde“ de la autoritățile din Germania și urmează a fi funcționat din 2020.

Cu alte cuvinte, în momentul în care România urmează a exploata primele gaze din Marea Neagră, Europa va fi deja inundată cu gaz rusesc, ceea ce va pune presiune pe prețurile de vânzare ale acestei mărfi, iar Exxon și BSOG ar putea avea reale dificultăți în a găsi clienți.

Înțelegerile cu clienții ar trebui perfectate încă de pe acum, dar incertitudinea legislativă din România face dificil de prognozat momentul final al deciziei de investiție, ca să nu mai vorbim despre momentul exploatării. La acest lucru se referă sursele, când spun că ne aflăm „în al 12-lea ceas“, România riscând să piardă o șansă unică de a deveni o putere energetică regional. „Americanii sunt 100% cu noi. Întrebarea care se pune este: noi suntem cu ei?“, conchid aceste surse.

Sorin Bolojan

Comentarii

loading...