6.9 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăEconomieEconomie internăXTB: Statele pregătesc alternative la bitcoin, văzut a fi un proiect energofag

XTB: Statele pregătesc alternative la bitcoin, văzut a fi un proiect energofag

  • Lichiditatea este lubrifiantul esențial pentru rotițele mașinăriei financiare și asta s-a văzut o dată în plus pe fondul războiului din Ucraina.
  • China intenționează să promoveze utilizarea internațională a yuanului digital, ceea ce ar putea duce la diminuarea ponderii dolarului american în cadrul tranzacțiilor transfrontaliere.
  • China este înaintea altor blocuri majore în privința implementării unei variante digitale a monedei sale, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Yuanul digital este deja utilizat pentru a efectua plăți în economia reală, deși deocamdată în volume limitate.
  • Comparativ, în SUA, Rezerva Federală studiază din 2021 introducerea dolarului digital și a publicat deja o listă de aspecte pro și contra acestora.
  • Utilizarea unor noi moduri de a crea și introduce monedă poate ajuta piețele financiare.
  • Problema transferului de active, care devine în situații de conflict urgentă și majoră, întâlnind, însă, bariera capacității operaționale, pe de o parte, sau a regulilor și sancțiunilor, pe de altă parte, va menține interesul ridicat pentru criptoactive, arată analistul XTB.
  • Scăderile accentuate ale petrolului, gazelor naturale (în Olanda și Austria) dar și a grâului și altor materii prime agricole sugerează o detensionare a situației, pe seama speranțelor unui acord de încetare a focului, alimentate de declarații recente.

China este înaintea altor blocuri majore în privința implementării unei variante digitale a monedei sale. Yuanul digital este deja utilizat pentru a efectua plăți în economia reală, deși deocamdată în volume limitate.

În SUA, Rezerva Federală studiază de anul trecut introducerea dolarului digital și a publicat deja o listă de aspecte pro și contra acestora.

Europa a făcut valuri atunci când a propus reguli care ar fi putut, efectiv, interzice bitcoin, ethereum și alte criptomonede bazate pe algoritmul “proof of work” (PoW).

Parlamentul European avea în vedere consumul uriaș de energie pentru a menține rețeaua funcțională: doar pentru bitcoin acesta este estimat, la nivel anual, la 204,5 TWh (sau 204,5 milioane de MWh), între nivelul consumat într-un an întreg în Thailanda și cel al Turciei, dar cu mult peste Polonia, Suedia sau Olanda.

Tot potrivit Digiconomist, emisiile de dioxid de carbon ar fi estimate la 114 milioane de tone anual, aproape de emisiile Republicii Cehe.

Deși propunerea nu a trecut, în condițiile unei preocupări tot mai ridicate pentru calitatea mediului, este probabil ca ea să revină în actualitate.

Ethereum are în vedere schimbarea algoritmului de funcționare într-unul mult mai puțin costisitor energetic, însă procesul este unul de durată, care a înregistrat deja anumite întârzieri. Speranțele sunt totuși ridicate pentru trecerea de la PoW (proof of work) la PoS (proof of stake) în această vară.

În SUA, președintele Joe Biden a cerut autorităților să studieze riscurile și beneficiile criptomonedelor printr-un ordin executiv din 9 martie.

Vor fi analizate domenii precum: protecția consumatorilor, stabilitatea financiară, activitățile ilicite, competitivitatea SUA, incluziunea financiară și inovarea responsabilă.

Măsura răspunde unor nevoi și solicitări vechi ale industriei, care dorește claritate și un set de reguli unificat.

Companii precum BlockFi și Coinbase au intrat în vizorul SEC pentru produse care ofereau forme de credit sau depozite remunerate, însemnând o extindere tot mai pronunțată în domeniul finanțelor tradiționale.

Interesul din jurul proiectelor de criptomonede a inițiat deja de câțiva ani discuții în cadrul guvernelor pentru realizarea propriilor versiuni de monede digitale.

Anumite principii ar fi preluate, dar în loc de o funcționare descentralizată, controlul efectiv al ofertei variantei digitale s-ar afla în mâinile autorităților. Viteza de implementare variază, însă, foarte mult, iar unele țări au trecut la acțiune în timp ce altele sunt încă în faza de studiu.

China este înaintea altor blocuri majore în privința implementării unei variante digitale a monedei sale. Yuanul digital este deja utilizat pentru a efectua plăți în economia reală, deși deocamdată în volume limitate. People’s Bank of China (PBOC), adică banca centrală din China, corespondentul BNR la Beijing, a inițiat proiectul în 2014.

În SUA, Rezerva Federală studiază începând de anul trecut introducerea dolarului digital, și a publicat deja o listă de aspecte pro și contra acestora.

China intenționează ca, în timp să promoveze utilizarea internațională a yuanului digital, ceea ce ar putea duce la diminuarea ponderii dolarului american în cadrul tranzacțiilor transfrontaliere. Orizontul vizat ar fi însă relativ lung, de peste 5-10 ani.

Utilizarea unor noi moduri de a crea și introduce monedă poate ajuta piețele financiare. Chiar zilele acestea s-a văzut, din nou, cât de importantă este menținerea lichidității.

Lichiditatea este lubrifiantul esențial pentru rotițele mașinăriei financiare: atunci când lipsește, costurile de operare a tranzacțiilor devin mari, inducând o stare de așteptare, și făcând ca alți participanți să se abțină la rândul lor de la participare.

Situația de săptămâna trecută, care a dus la oprirea tranzacționării nichelului la Londra (LME) a fost indusă și de asumarea unor poziții speculative pentru care lichiditatea necesară închiderii lor a devenit insuficientă.

De data aceasta, temerile se văd în alte piețe de materii prime, banca Barclays a suspendat luni emiterea de noi titluri legate de prețul petrolului sau de volatilitatea în bursa americană (indicele VIX).

Instrumentele de tip ETN sunt cunoscute ca fiind deosebit de riscante, iar măsura luată de bancă pare a fi în tonul diminuării riscurilor.

Totuși, scăderile accentuate ale petrolului, gazelor naturale (în Olanda și Austria) dar și a grâului și altor materii prime agricole sugerează o detensionare a situației, pe seama speranțelor unui acord de încetare a focului, alimentate de declarații recente.

Chiar și în condițiile unei rezolvări apropiate a tensiunilor, o parte din problemele puse recent vor persista în memoria participanților.

Problema transferului de active, care devine în situații de conflict urgentă și majoră, întâlnind, însă, bariera capacității operaționale, pe de o parte, sau a regulilor și sancțiunilor, pe de altă parte, va menține interesul ridicat pentru criptoactiveatât cele percepute ca având mai degrabă rol de transfer al valorii cât și cele percepute a avea utilitate pentru depozitarea pe termen lung.

Atitudinea guvernelor va fi esențială în definirea viitorului acestora.

În Europa și SUA, intenția pare a fi de a permite funcționarea și inovația, în același timp, punând frână utilizărilor care contravin regulilor, fie de evitare a impozitării, fie de spălare a banilor sau de ascundere a provenienței unor entități supuse sancțiunilor.

În plus, în timp, monedele digitale emise de băncile centrale ar putea face o concurență tot mai robustă proiectelor inițiale din domeniul cripto.

Iar oponenții criptomonedelor vor insista pe utilizarea lor cu scopul de a ocoli reguli și ascunde active, solicitând o reglementare foarte severă.

Cu toate acestea, așa cum s-a văzut recent și în Europa, dorința de a păstra deschis terenul pentru creativitate, și chiar de a evita bulversări financiare are șanse să evite interzicerea bitcoin și a altor active de acest fel.

Potrivit unui studiu Deloitte, 76% din liderii de business din mai multe țări și domenii de activitate sunt de părere că activele digitale vor înlocui monedele tradiționale în următorii 5-10 ani.

Pentru fondatorii și investitorii vechi și entuziaști, e o veste foarte bună, în timp ce noii potențiali investitori au mai degrabă nevoie de a menține o abordare prudentă, fără a ceda tentației unor plasamente prea mari în raport cu propriile dețineri, în piețe deosebit de volatile.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
În presă din 2004. Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă