În timp ce salariile cresc cu greu, angajatorii reușesc să-și motiveze personalul prin diferite tipuri de vouchere de care să beneficieze alături de cei dragi. Printre acestea tichetele de vacanță sunt favoritele, mai ales că se apropie Valentine’s Day sau Ziua de 8 martie.
Manuel Fernandez Amezaga, Vicepreședinte Asociația Profesională a Emitenților de Tichete, a acordat un interviu pentru România Liberă în care a vorbit despre trendul actual și despre preferințele românilor în materie de beneficii extra-salariale.
R.L: Cum a arătat situația tichetelor în ultimul an de pandemie, cu munca în regim hibrid?
M.F.A: Datele din studiul de percepție pe care l-am derulat cu ajutorul Exact Business Solutions ne-au arătat că pentru 52% dintre angajați, tichetele primite de la angajatori au fost un sprijin real în contextul pandemiei de COVID-19. În plus față de rolul pe care îl au pentru a asigura masa de prânz, tichetele oferite pe card au fost apreciate în special pentru că au permis realizarea unor plăți online sau contactless, iar astfel oamenii au limitat contactul cu diferite suprafețe sau chiar cu personalul de la casierie, reducând riscul unei infectări.
Indiferent dacă sunt sau nu prezenți fizic la birou, salariații au dreptul de a primi aceste beneficii extra-salariale, iar cei mai mulți dintre angajatori au înțeles că, deși lucrează în regim de telemuncă sau hibrid, oamenii au în continuare nevoie de o dietă echilibrată, astfel că au continuat să ofere tichete de masă pentru asigurarea prânzului. Studiul arată că 9 din 10 companii au oferit aceleași categorii de tichete drept beneficii extra-salariale ca înainte de pandemie. În plus, datorită digitalizării tichetelor, ele au devenit un instrument ușor de utilizat și atunci când salariatul lucrează de acasă: tichetele pot fi utilizate pentru plata online a comenzilor cu livrare la domiciliu, oferind acces la o gamă diversificată de opțiuni alimentare.
Pe de altă parte, tichetele au avut un aport important în business-ul comercianților în perioada pandemiei, iar 30% dintre aceștia consideră că utilizarea lor a avut o influență pozitivă asupra evoluției cifrei de afaceri. În plus, aceștia consideră că acceptarea acestui instrument de plată a determinat și creșterea numărului de clienți.
R.L: Referitor la tichetele de vacanță, au succes și în domeniul privat?
M.F.A: Bunăstarea angajaților este o prioritate și pentru angajatorii din mediul privat, iar voucherele de vacanță pot fi folosite pentru recreere alături de familie, astfel că au o contribuție importantă pentru odihnă și refacerea energiei, mai ales după un an cu efort intelectual sau fizic prelungit. Astfel, am observat că interesul angajatorilor din mediul privat pentru acest tip de beneficiu este în creștere, mai ales că este un instrument suplimentar prin care își pot motiva echipa.
Studiul arată că în special în rândul companiilor cu peste 249 de salariați se remarcă tendința de a acorda vouchere de vacanță: peste 40% dintre acestea au declarat că le includ în pachetul de beneficii extra-salariale. Pe de altă parte, 19% dintre companiile cu un număr mai mic de salariați afirmă că acordă vouchere de vacanță, însă și în cazul lor se remarcă o tendință de creștere accelerată a integrării acestui tip de beneficiu.
Și pentru salariați voucherele de vacanță au un rol din ce în ce mai important: dacă până acum doar tichetele de masă erau considerate esențiale, în prezent, 28% dintre salariați consideră că și cardurile de vacanță sunt esențiale pentru ei.
În contextul în care industria HoReCa a fost puternic afectată de restricțiile de mobilitate, voucherele de vacanță au avut o contribuție semnificativă în echilibrarea cererii de servicii turistice pe plan intern. Utilizatorii au la dispoziție multe destinații, iar numărul românilor care redescoperă locuri frumoase din țară crește, generând efecte pozitive asupra economiei locale.
R.L: Cât ar trebui să fie de fapt valoarea tichetelor de vacanță și în același timp există varianta ca agențiile să le accepte și pentru vacanțe în afara țării?
M.F.A: Legislația în vigoare prevede că voucherele de vacanță pot fi acordate de companiile private în limita a șase salarii minime pe economie pe un an, pentru fiecare salariat. Acest prag asigură și beneficii fiscale importante, precum: precum scutirea de la plata contribuțiilor sociale (atât pentru angajat, cât și pentru angajator), dar și deductibilitate integrală.
Similar oricărui alt tip de tichete, și cele de vacanță sunt un instrument pentru implementarea unor politici publice, iar politicile publice se pliază pe un specific local, răspunzând unor nevoi locale. Astfel, beneficiul major al voucherelor de vacanță este că susțin dezvoltarea turismului local și, implicit, susțin dezvoltarea economiei locale. Rezultatele studiului confirmă, de asemenea, că voucherele de vacanță au ajutat turismul intern, iar aproape 100% dintre comercianți au declarat că sunt mulțumiți de sistemul voucherelor de vacanță pe card, iar 92% dintre ei consideră că este o metodă de plată foarte ușor de folosit. Așadar, în forma în care sunt acordate în prezent oferă beneficii atât pentru salariați, angajatori, cât și pentru economia locală.
R.L: Din datele voastre care este valoarea medie a unui coș de cumpărături pe baza tichetelor de masă sau cadou?
M.F.A: Deși nu putem estima valoarea medie a coșului de cumpărături, 4 din 10 comercianți au declarat că valoarea coșului de cumpărături este semnificativ mai mare în cazul persoanelor care plătesc cu tichete de masă.
R.L: Ce ați reușit să schimbați în ultimul de an de pandemie?
M.F.A: Mai multe țări din Europa au folosit politici publice implementate cu ajutorul tichetelor pentru a oferi sprijin categoriilor puternic afectate de criza sanitară. Am urmărit proiectele implementate de alte țări, iar prin Asociația Profesională a Emitenților de Tichete, am pus la dispoziția autorităților modelele de bune practici aplicate cu succes de alte țări, precum și principalele lecții învățate în procesul de implementare a acestora. Este un proces de adaptare continuă.
Programul implementat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în timpul pandemiei pe plan local, Programul „Mese Calde”, este la rândul său un exemplu de bune practici la nivel european, apreciat ca atare de către Comisia Europeană. Acesta a vizat sprijinirea bătrânilor cu venituri modeste, cu vârste de peste 75 de ani, și a persoanelor fără adăpost, care timp de 10 luni au avut la dispoziție o masă caldă, asigurată prin intermediul tichetelor sociale pe suport electronic pentru mese calde. Unul dintre efectele surprinzătoare ale acestei inițiative a fost reprezentat de stimularea economiei în zonele rurale și mai slab dezvoltate, deoarece comunitățile au fost încurajate să dezvolte un mecanism de livrare a hranei către beneficiari. Astfel, comercianții locali au investit în infrastructură și în crearea unor noi locuri de muncă și au integrat mijloace de plată electronice, prin instalarea unor terminale POS. În egală măsură, beneficiarii au învățat foarte repede cum să folosească un instrument digital de plată, cardul, în premieră pentru mulți dintre ei, iar astfel toate tranzacțiile au avut trasabilitate, oferind o garanție în plus că au fost folosite strict pentru scopul în care au fost create.
R.L: V-ați gândit dacă s-ar putea implementa și un proiect asemănător în rândul elevilor?
M.F.A: Politicile publice implementate prin tichete pot fi destinate unor categorii diverse de beneficiari, inclusiv copii. Acestea le oferă autorităților un mecanism rapid de a ajuta un segment de populație, oferind și garanția că sumele primite sunt folosite pentru destinațiile pentru care au fost alocate. În România, există deja un program destinat preșcolarilor implementat prin intermediul tichetelor, respectiv tichetul social pentru grădiniță, prin care se încurajează participarea în învățământul preșcolar a copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani. Acest program este un demers important din partea autorităților, care recunosc importanța educației timpurii și dezvoltă soluții pentru a sprijini copiii care provin din familii defavorizate. Părinții pot primi acest stimulent educațional, oferit sub forma tichetului social, doar dacă cei mici frecventează regulat grădinița. Tichetul poate fi folosit doar pentru achiziționarea produselor alimentare, de igienă, a produselor de îmbrăcăminte ori a rechizitelor pentru copii și în prezent are valoarea de 100 lei pe lună.
Un alt program care urmează sa fie implementat în curând de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este destinat școlarilor din ciclul primar și gimnazial, care provin din familii cu venituri modeste. Aceștia vor primi tichete sociale pentru sprijin educațional, în valoare de 500 lei pe an școlar. Programul va fi implementat pe parcursul a 2 ani școlari și este finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020. Pentru implementarea acestuia a fost alocat bugetul de 216,26 milioane lei și sunt 431.000 beneficiari eligibili.
R.L: Ce planuri aveți anul acesta cu tichetele și dacă există vreun model european către care vă orientați?
M.F.A: Există numeroase modele europene de succes legate de utilizarea tichetelor, dar aspectul cel mai important care trebuie avut în vedere este că tichetul reprezintă doar un instrument prin care se implementează o politică publică. Așadar, primul pas care trebuie făcut este acela de a identifica nevoia ce trebuie adresată printr-o politică publică, iar apoi trebuie să se analizeze dacă tichetul este cel mai potrivit instrument pentru implementarea sa. Fiecare societate are particularitățile ei, iar politicile publice implementate prin intermediul biletelor de valoare trebuie adaptate la provocările locale.
De exemplu, pentru a diminua cantitatea de emisii de dioxid de carbon și pentru a încuraja un stil de viață sustenabil, în Belgia angajații pot primi eco-vouchere, tichete care pot fi folosite pentru achiziția unor produse prietenoase cu mediul. Un alt exemplu care merită menționat este tichetul pentru prestații casnice la domiciliu (precum curățenie, îngrijirea persoanelor dependente, gătit, supravegherea și educarea copiilor), oferit în țări precum Franța sau Belgia, cu scopul de a diminua munca la negru.
De asemenea, devine tot mai clar faptul că politicile publice ce vizează persoane defavorizate implementate prin tichete pe suport electronic pot genera numeroase beneficii pentru societate, aspect observat și pe plan local. Un studiu al Comisiei Europene lansat în 2021 arată că tichetele sociale pe suport electronic pot genera mai multe avantaje decât livrarea directă a alimentelor și asistența prin materiale de bază. Pe de o parte, tichetele digitale pot diminua costurile și sarcina administrativă pentru achizitor, crescând eficiența procesului prin reducerea costurilor de transport și depozitare, generând un impact pozitiv asupra vânzărilor comercianților locali. În egală măsură, beneficiarii dobândesc mai multă autonomie, dar și un sentiment crescut de demnitate.
Vom continua să urmărim evoluția de pe plan internațional, vom menține o colaborare strânsă cu autoritățile publice și le vom oferi tot sprijinul de care au nevoie pentru a adopta soluții potrivite, prin politici publice implementate prin intermediul tichetelor.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
