11.3 C
București
miercuri, 20 octombrie 2021

PNRR, despre o Românie verde și digitalizată cu un Guvern șchiop

PNRR ar putea fi cuvântul anului după pandemie. Sunt 29,2 miliarde de euro pe care țara noastră le-a obținut de la U.E. pentru transport sustenabil, educație, sănătate, digitalizare.

Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României cuprinde 1.350 de pagini, banii ceruți sunt 14,2 miliarde de euro în granturi nerambursabile și 15 miliarde în împrumuturi. Domeniile generale sunt: economia verde, digitalizare, creștere sustenabilă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență, politicile viitoarei generații. Planul include măsuri de transport sustenabil, educație, sănătate, digitalizarea administrației publice. Încă de la începutul proiectului se vorbește și despre un sistem de pensii reformat, cu un buget care va urca de la 2,5 miliarde lei în 2019 la 12,4 miliarde lei în 2026. De altfel, sunt menționate revoluții în administrația publică, adică digitalizarea instituțiilor de stat, reforme în justiție și un sistem de transport de taxare a drumurilor și promovarea transportului cu zero emisii de carbon.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost depus la Comisia Europeană pe 31 mai și apoi a fost publicat integral de Guvernul României pe 2 iunie. Banii pe care România îi așteaptă de la Comisia Europeană vor fi folosiți pentru a construi 430 km autostrăzi, sute de școli și creșe și enovarea și construirea a zeci de spitale.

Alocările prevăzute în PNRR vor duce la împădurirea a 45.000 de hectare de pădure, realizarea magistratelor de metrou București-Gara Filaret și a magistralei din Cluj Napoca, venitul minim de incluziune, reforma pensiilor, reforme în politica fiscalăsalarizarea în administrația publică, creșterea ratei de reciclare, creșterea ratei de reciclare.

În ciuda faptului că avem susținere și sprijin din partea Comisiei Europene pentru a realiza o Românie modernă trebuie să punctăm faptul că avem nevoie și de un Guvern stabil care să implementeze reformele, iar banii să poată fi folosiți. De altfel, România este repetentă la absorbția de fonduri europene, ceea ce ne arată faptul că avem o experiență nu tocmai plăcută cu bani europeni, însă să sperăm că de această dată, autoritățile vor întețelege să pună nevoile românilor înainte de orgoliile personale.

Cel care a întocmit planul PNRR este fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea care a părăsit Guvernul în urmă cu două săptămâni, după ce USR PLUS a decis să iasă de la Guvernare, însă între timp a decis să fie prezent la întâlnirea de la București cu șefa comisiei europene, Ursula Von Der Leyen. „Cu Florin Cîțu am stabilit mai multe detalii despre ce se va întâmpla în perioada următoare, am stabilit oamenii cheie din echipa de PNRR care vor trebui să rămână. I-am propus continuitate, a acceptat. Faptul că a preluat interimatul este foarte bine, are echipa cu care poate să continue, dar nu cred că se mai poate întâmpla nimic pe acest subiect decât vestea bună că va fi aprobat”, a spus Ghinea. La rândul său și Florin Cîțu a avut cuvinte de laudă despre Ghinea: „Am lucrat foarte bine cu domnul Ghinea şi recunosc că fost o surpriză plăcută. Nu-l ştiam dinainte foarte mult, dar am lucrat foarte bine şi o mare parte din succesul acestui PNRR i se datorează domniei sale.”

La nivel european, statele membre vor primi 672,5 miliarde de euro pentru reforme de redresare economică și investiții. Odată ce statele membre depun PNRR-urile la Comisie, aceasta le evaluează în termen de două luni. Apoi, Consiliul examinează și el propunerea, iar când aceasta este aprobată statele membre pot începe să semneze acordurile de finanțare.

Cristina Corpaci
În presă din 2004. Am trecut pe rând de la reporter TVR, la presa online: Rol.ro, Realitatea.net, mediafax.ro. Aleph TV, B1 TV și din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Ultima oră
Pe aceeași temă