0.5 C
București
sâmbătă, 4 decembrie 2021
AcasăEconomieEconomie internăDeprecierea leului ar fi putut fi mai mare, analiză XTB

Deprecierea leului ar fi putut fi mai mare, analiză XTB

Stabilitatea leului nu ar fi fost posibilă fără intervenția băncii centrale, explică, într-o analiză amplă despre evoluția principalelor perechi valutare pe final de an, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.

Cum se poziționează moneda națională

În ceea ce privește moneda națională, leul a continuat să piardă teren în fața celor două monede dominante de pe piața valutară, euro și dolarul. Această depreciere nu reprezintă o surpriză având în vedere că în ultima lună, România a fost afectată de cel mai grav val al pandemiei dar și de o criză politică.

Ținând cont de problemele naționale cu care ne-am confruntat, deprecierea ar fi putut fi mai ridicată, iar stabilitatea leului nu ar fi fost posibilă fără intervenția băncii centrale.

Inflația continuă să fie principala problemă, iar tendința de creștere a prețurilor este prognozată să continue și în primele luni ale anului 2022.

În momentul de față, inflația a atins maximul ultimilor 10 ani. În acest scenariu, BNR ar putea fi obligată să majoreze rata dobânzii, mișcare la care a mai recurs de două ori în ultimele două luni, ridicând dobânda de referință de la 1,25% la 1,75%. 

Ca și în cazul altor economii, rata inflației este impulsionată preponderent de creșterea prețurilor la petrol, gaze și electricitate.

Blocajele lanțurilor de aprovizionare, care au condus la creșterea prețurilor la materii prime, alături de creșterea prețurilor de transport au fost factori majori pentru evoluția inflației.

În contextul în care banca centrală admite că inflația va fi mai persistentă decât se credea inițial, este posibil că politica monetară să continue să fie ajustată în viitorul apropiat. Totuși, perspectivele leului continuă să fie negative, fiind posibil ca moneda să își continue deprecierea în raport cu cele două monede, Euro și dolarul american.

În ceea ce privește cea mai populară pereche valutară, EUR/USD, putem stabili ecuația „Creșterea inflației = creșterea USD”. Această prezumție a fost confirmată de o serie de evenimente recente.

Datele solide privind vânzările de retail din SUA, publicate pe 16 noiembrie, au pus bazele consolidării dolarului american, indicele monedei americane a revenit în zona celor mai ridicate niveluri din ultimul an și jumătate, reînnoind astfel maximele din 2021. Acest indicator reprezintă volumul comerțului de retail din întreaga industrie și este utilizat pentru a calcula indicele prețurilor pentru majoritatea mărfurilor.

Investitorii au fost mulțumiți și de datele privind producția industrială și de pe piața imobiliară din Statele Unite.

Este clar că, în situația actuală, piața este cel mai interesată de modul în care datele macroeconomice vor afecta ritmul de reducere a stimulentelor monetare (programele de relaxare cantitativă (Quantitative Easing)) și majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale.

Astfel, datele publicate săptămâna trecută au oferit investitorilor un alt argument în favoarea unei majorări mai rapide de dobândă din partea Rezervei Federale a SUA.

Chiar o parte dintre cei mai „dovish” membrii Fed, precum președintele Fed din Chicago, Charles Evans, a fost de acord că „majorarea ratelor de dobândă în 2022 ar putea fi potrivită”. În acest context, așteptările referitoare la o astfel de decizie sunt ridicate.

În ceea ce privește poziția analiștilor, Bank of America consideră că majorarea prețurilor și a salariilor va împinge banca centrală a SUA să majoreze dobânzile în vara anului 2022 și poate chiar mai devreme.

Cea mai conservatoare prognoză agregată este dată de experții Reuters. Potrivit acestora, o primă creștere a dobânzii va avea loc în T4 2022, urmată de alte două în T1 și T2 2023, în urma cărora dobânda este așteptată să ajungă în intervalul 1,25 – 1,5% până la sfârșitul anului.

Spre deosebire de Statele Unite, care beneficiază de o creștere economică puternică, lucrurile nu sunt la fel de bune și în Zona Euro, care se confruntă cu criza energetică și războiul economic iminent cu Marea Britanie. Datele preliminare privind PIB-ul din Zona Euro pentru trimestrul al treilea au arătat absența unei creșteri.

În plus, un nou val pandemic pune presiune asupra guvernelor europene să acționeze, iar impunerea de noi restricții nu creează un context favorabil pentru redresarea economică.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat, că majorarea ratelor de dobândă în 2022 nu corespunde planurilor băncii sale, întrucât înăsprirea condițiilor de politică monetară nu va fi implementată anul viitor. Potrivit autorității de reglementare, înăsprirea politicii monetare într-un astfel de scenariu ar face mai mult rău decât bine. Euro a pierdut teren nu numai față de dolar, ci și față de alte valute după declarațiile șefului BCE.

Dacă analizăm ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului, observăm că situația nu a ajuns să se materializeze: niciuna dintre bănci nu a anunțat o majorare de dobândă iar scenariul se limitează la manevrele și declarațiile șefilor băncilor centrale. Deși divergențele între creșterea economică, dar și între politica monetară a Fed și a BCE, ar putea trimite cotația EURUSD și mai în jos. În plus, pare să mai existe spațiu de scădere: cotațiile au fost la nivelul de 1,0635 în martie 2020 sau 1,0352 în decembrie 2016.

Pe de altă parte, inflația din Marea Britanie a atins pragul de 4,2%, cel mai ridicat nivel din 2011, crescând de la 3,1% în septembrie. Saltul a venit pe fondul creșterii prețurilor la energie și a accentuării problemelor de aprovizionare. Cu toate acestea, indicele de bază al prețurilor de consum (IPC), care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a înregistrat o creștere la 3,4%, de la 2,9% cu o lună mai devreme. Prognozele indică o continuare a creșterii prețurilor de consum în următoarele luni.

Datele publicate au crescut probabilitatea ca Banca Angliei să decidă în favoarea majorării ratei de dobândă în luna decembrie. Acest lucru a contribuit la revenirea perechii GBP/USD de la minimul din 12 noiembrie de 1,3352, la care a scăzut după ce SUA a înregistrat cea mai mare creștere a inflației din ultimii 30 de ani.

În general, statisticile macroeconomice ale Marii Britanii păreau destul de optimiste săptămâna trecută, fapt ce susținea lira sterlină.

Numărul locurilor de muncă din țară a crescut cu 160.000 în octombrie. Această cifră este deosebit de importantă pe fondul faptului că programul de stat de subvenționare a salariilor, care era în vigoare în perioada pandemiei, a fost complet eliminat în septembrie. Mulți experți se așteptau ca angajatorii să înceapă să reducă locurile de muncă după încheierea ajutorului. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat și piața muncii continuă să se redreseze. Rata șomajului din Marea Britanie a scăzut la 4,3% în T3.

Amintiți-vă că guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, nu a exclus posibilitatea de a crește ratele dobânzilor mai repede decât era planificat. Indicatorii publicați au permis cumpărătorilor să preia inițiativa și să trimită perechea către niveluri mai înalte precum 1,35124. Cu toate acestea, entuziasmul nu a fost menținut pentru o lungă perioadă de timp, lira sterlină a început să piardă teren în fața monedei americane.

În cazul în care va avea loc o majorare de dobândă, în Marea Britanie, în decembrie, ne putem aștepta ca perechea GBP/USD să avanseze. Cu toate acestea, majoritatea analiștilor (75%) se așteaptă ca perechea să continue să scadă.

În timp ce Rezerva Federală a SUA reduce stimulentele monetare iar BCE a înghețat programul QE la valorile anterioare, guvernul japonez a anunțat vineri, 19 noiembrie, un program fără precedent de stimulare economică ce se ridică la 487 de miliarde de dolari. Guvernul de la Tokyo speră că această măsură va determina o creștere a PIB-ului național cu 5,6%. Conform declarațiilor, Banca Japoniei va urma o politică monetară adecvată, urmărind îndeaproape mișcările pieței și impactul pandemiei asupra economiei.

Cristina Corpaci
În presă din 2004. Am trecut pe rând de la reporter TVR, la presa online: Rol.ro, Realitatea.net, mediafax.ro. Aleph TV, B1 TV și din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Bărbat înarmat cu pistol încărcat, într-un avion ce a zburat către SUA

Un bărbat călătorit cu avionul din Barbados la Miami, statul Florida, cu un pistol încărcat în buzunar, a potrivit presei de peste ocean. Pasagerul a...

Hunor i-a cerut amabasadorului Germaniei să sprijine aderarea României la Schengen

Vicepremierul Kelemen Hunor spune că i-a solicitat ambasadorului Germaniei la Bucureşti să sprijine aderarea României la Schengen şi încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare...

Bilanț COVID, 4 decembrie: Numărul infectărilor și cel al deceselor au scăzut

Bilanț COVID, 4 decembrie: 1.490 de cazuri noi de infectare cu Sars COV 2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au...
Ultima oră
Pe aceeași temă