Londra se recuperează și după criza provocată de coronavirus, bazându-se pe un spirit de reziliență și de reinventare testat cu succes de-a lungul anilor, chiar dacă pandemia de Covid și eforturile de a-i face față au transformat unul dintre cele mai vii mecanisme urbane din lume într-un oraș fantomă, alungând milioane de oameni din centrul orașului și din districtul său financiar și frânând drastic comerțul. Amploarea paralizării economico – sociale a capitalei britanice ar fi fost de neimaginat în urmă cu doar șase luni, când aproximativ 500.000 de oameni s-au înghesuit în zona din jurul Piccadilly Circus, pentru parada anuală de Anul Nou. O lună mai târziu, practic peste noapte, magazinele s-au închis, turiștii au fugit, birourile și străzile s-au golit și cei 9 milioane de locuitori ai orașului s-au retras în auto-izolare.
După criza coronavirusului urmează criza locurilor de muncă
Consecințele blocajului social au fost severe, economia Londrei urmând a se contracta, așa cum am mai arătat, cu aproape 17% anul acesta, potrivit cifrelor previzionate de către administrația locală, o scădere mai accentuată decât declinul de 14% pe care Banca Angliei îl așteaptă pentru Regatul Unit în ansamblu.
Per total, companiile londoneze vor renunța la aproximativ 460.000 de locuri de muncă, adică aproximativ 7% dintre angajați, producția, construcția, vânzarea cu amănuntul și serviciile de cazare și alimentație fiind cele mai afectate în contextul în care specialiștii estimează că piața londoneză a muncii nu își va reveni pe deplin până în 2022. Cu transportul public încă supus anumitor reguli de restricție socială și cu un potențial vaccin contra coronavirusului la care încă se lucrează, oamenii și companiile care au făcut din Londra un hub mondial în materie de imobiliare, finanțe, arte, industrie a ospitalității și tehnologie, încearcă cu disperare să se reinventeze în speranța de a supraviețui pandemiei.
Incertitudini în industria corporatistă și pe piața imobiliară londoneză
Totuși, ce efecte va avea pe termen lung pandemia asupra industriei corporatiste londoneze nu este încă suficient de clar. Paul Cheshire, profesor de geografie economică la London School of Economics, s-a grăbit să respingă ideea că afacerile corporațiilor vor fi fatal afectate, categorisind o asemenea teză ca fiind o prostie și pronosticând faptul că ceea ce se va întâmpla pe termen lung va fi mai puțin dramatic. Mai mulți oameni vor petrece mai mult timp muncind de acasă sau în spații de birouri descentralizate, dar acest lucru nu va aboli cererea companiilor pentru locații din centrul orașului, cerere care s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra creșterii productivității și asupra facilizării schimbului de idei. De asemenea, ce se întâmplă cu bunurile imobiliare, care potentează 15% din economia londoneză, contează foarte mult pentru oraș. Guvernul a protejat chiriașii comerciali împotriva evacuării deocamdată până în august, dar aceste măsuri vor expira la un moment dat. Conform platformei de administrare a proprietăților Re-Leased, doar 45% din chiriile comerciale pentru trimestrul al treilea au fost plătite până la începutul lunii iulie. Deloc paradoxal, pandemia a accelerat tendințele existente în jurul activității susținute în zona unui spațiu de birouri mai flexibil, unde mai multe companii diferite împărtășesc zone de relaționare socială. Companiile „doresc ca birourile lor să conteze”, a declarat Darren Richards, șeful imobiliar la British Land, o companie britanică lider în domeniul imobiliar. Acesta a previzionat faptul că un număr mai mare de spații de birouri mai vechi, care au nevoie de recondiționare, vor fi probabil relansate pe piață în viitor, deoarece companiile prioritizează incintele de calitate superioară. British Land, care deține 7,1 milioane de metri pătrați de bunuri imobiliare comerciale în zone precum Broadgate, Paddington, Mayfair și Regent’s Place, a declarat că, în prezent, chiriașii săi nu caută să scape de spațiile de birouri ci, dimpotrivă, să își reafirme angajamentele. Cu toate acestea, expansiunea cumpărăturilor online în timpul coronavirusului va însemna o reducere a punctelor fizice de vânzare, care ar putea modifica radical peisajul vastului spațiu de retail din Londra și va crea încă o incertitudine pentru piața imobiliară a orașului. „Ceea ce s-ar fi întâmplat de-a lungul a cinci ani se întâmplă acum în câteva luni”, a spus Richards.
Inima financiară a Londrei iese din criză fără resuscitare
Inima financiară a Londrei, denumită City of London, are un istoric dovedit în materie de reziliență și de reinventare. Instituțiile precum Lloyd’s of London, Banca Angliei și Bursa din Londra dăinuie de câteva secole, în ciuda tulburărilor sociale, politice și economice radicale. Astăzi, Orașul găzduiește peste 250 de bănci internaționale și gestionează 43% din tranzacțiile valutare globale, potrivit Bank for International Declements. Serviciile financiare au contribuit cu 65 de miliarde de lire sterline (81 de miliarde de dolari) la economia londoneză în 2018, sau aproximativ 15%, conform cifrelor primăriei. Mai mult decât atât, în ciuda a patru ani de incertitudine cu privire la Brexit, Regatul Unit a fost lider european în zona investițiilor internaționale în servicii financiare în ultimele două decenii, Londra reclamând cea mai mare parte a acestor fluxuri. Dominanța Londrei ca proeminent centru financiar european va rămâne de neegalat, apreciază specialiștii, serviciile financiare din Marea Britanie urmând să își păstreze poziția de prim beneficiar al investițiilor de peste mări chiar și după pandemie, potrivit unui sondaj EY realizat în aprilie. Cu toate acestea, există factori care ar putea lucra împotriva centrului financiar al orașului. Tratarea de către guvernul britanic a crizei coronavirusului a fost criticată pe larg, iar încrederea în afaceri și consumatori rămâne la cote reduse. În plus, abordarea guvernului de a negocia relația comercială de după Brexit cu Uniunea Europeană a atras de asemenea reproșuri, în prezent, neexistând nicio garanție că firmele financiare din Marea Britanie vor păstra accesul la Uniunea Europeană după acest an, pe o piață de export în valoare de 26 de miliarde de lire sterline (32,4 miliarde de dolari) în 2018.
