Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pesta porcină africană continuă să se manifeste, distrugând piaţa autohtonă a cărnii de porc. Dar există o serie de lucruri despre specificul acestei febre hemoragice ce nu sunt cunoscute.

Dorin Cojocaru, Romalimenta: „De Crăciun, redeschidem focarele când dezgheţăm carnea infectată“

Pesta porcină africană continuă să distrugă piaţa cărnii de porc. Sunt o serie de lucruri necunoscute despre specificul acestei febre hemoragice. „România liberă” a vorbit despre aceasta cu preşedintele APRIL., Dorin Cojocaru, care este medic veterinar.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 01.10.2018 - 11:41

Dorin Cojocaru: Cum se transmite pesta porcină africană?
România liberă: Prin mai mulţi vectori. Prin contact direct (pe calea aerului, prin respiraţie – e un virus) porc mistreţ la porc domestic sau invers, ori porc domestic la porc domestic. Se poate transmite prin secreţii şi excreţii: salivă, lacrimi, sânge, fecale, urină. Căpuşa, ţânţarul - în general insectele - constituie al doilea vector.

Omul, conştient sau inconştient, este vector. Cel inconştient transmite pe haine. A intrat în focar, cum e cazul muncitorilor de la ferme, are virusul pe haine, mâini, păr. Cel ce a transportat animale în cunoştinţă de cauză. „Hai, mă, că nu e dracul aşa de negru!” Când te joci cu ştiinţa, se întâmplă catastrofe. Al treilea vector – piaţa neagră. Animale nedeclarate, trafic la negru ş.a.m.d.

Al patrulea vector – alte animale, ca şacalul, răpitoarele, carnivorele, animalele de pradă. Transmit, dar nu cu impact aşa de mare. În momentul exploziei, la noi, ori au fost focare nedeclarate (fermierii, ciobanii din zona Deltei, care au depistat unele cazuri de febră. „Ia-i gâtul, că ăsta oricum moare”) şi au chemat medicul concesionar, plătit de ANSVSA, care i-a spus fermierului să-şi ia porcii repede, că „s-ar putea să vie ăia cu virusul”.

Au sacrificat porcii şi au dus carnea pe unde au ştiut şi ei. Vecini, rude, soacre, Constanţa, Brăila, Buzău, Vâlcea, Teleorman, Călăraşi. Când a trecut perioada de incubare, de 10-15 zile, au început să apară cazuri. Explozie. Le-au luat gâtul porcilor şi au început să vândă carnea, refrigerată sau congelată. Astfel, au răspândit virusul. Aici a fost greşeala fatală.

Cum se explică agresivitatea deosebită a acestui virus?
Agresivitatea virusului este dată de mai mulţi factori. În primul rând, este vorba despre multiplicarea rapidă. În al doilea rând, este vorba despre rezistenţă (la soare, în fecale, în cadavre, în pământ, în apă), iar în al treilea rând este vorba despre multitudinea de vectori de transmitere. Aceasta îl face agresiv şi impune carantină de grad zero.

Virusul are 24 de tulpini. A apărut prima dată în Africa şi Spania, acum 50-60 de ani, dar a creat totuşi la porcii adulţi rezistenţă. Aceştia devin purtători. Eu încă nu am aflat ce tulpină este la noi. Cel din Maramureş e aceeaşi tulpină cu cel din Tulcea? Au venit tot din Ucraina, în Ardeal prin salam, însă în Deltă prin porcul mistreţ.

Virusul pestei porcine africane este de tip dublu catenar ADN, rudă prin alianţă cu Ebola, pentru că este o febră hemoragică. Foarte periculos: nu determină reacţie antigen – anticorp, deci nu se poate produce un vaccin contra pestei porcine africane. Dacă nu creează anticorpi, este posibil ca în viitor să facem o mutaţie genetică la porc, ca la plante. Să facem un porc hibrid care să creeze antigen – anticorpi la astfel de virus. Dar şi virusul se va adapta ş.a.m.d. Va fi o luptă continuă.

Alimentele din carne de porc infectat cu pestă porcină africană transmit pesta porcină?
Da, pentru că la mezeluri tratamentul termic e până la 62-64 de grade Celsius. Virusul dispare dacă se face tratare până la 80 de grade Celsius. La peste 80 de grade Celsius iar nu e bine, că se distruge fibra cărnii. Problema e că produsul tradiţional nu este făcut prin opărire, ci prin afumare şi saramurare. Muşchiuleţul afumat. Cârnăciorii. Românul mai prăjeşte, dispare virusul, dar dacă produsul e afumat nu-l mai pune în tigaie, normal.

Este vorba despre salamurile crude uscate, de tipul salamului de Sibiu, a cărui reţetă inginerii de industrie alimentară o cunosc sub numele „salam crud tip Bacău”.

Dorin Cojocaru, medic veterinar, preşedintele Patronatului din Industria Laptelui APRIL: „De Crăciun, vom spune că s-au închis focarele de pestă porcină africană la Tulcea şi Brăila. Iar pe 21 decembrie, de Ignat, când decongelăm carnea care e acum în congelator, redeschidem focarele. Noi avem acum la congelator o bombă cu ceas.”

Da, rămân capetele. Le dai la câine, la pisică, se plimbă cu el în gură prin toată curtea şi contaminează toată gospodăria.

Alimentele făcute cu carne de porc infectat cu pestă porcină africană sunt toxice pentru om?
Nu.

Atunci, înseamnă că omul mănâncă, carnea este excelentă, nu are nici o problemă, dar omul devine vector, purtător de virus.
Exact, şi omul mai şi conservă virusul. De Crăciun, vom spune că s-au închis focarele de pestă porcină africană la Tulcea şi Brăila. Iar pe 21 decembrie, de Ignat, când decongelăm carnea care e acum în congelator, redeschidem focarele. Noi avem acum la congelator o bombă cu ceas.

Şi „operaţiunea garniţa” nu va amplifica redeschiderea epidemiei?
Staţi un pic, la garniţă e altceva. Eu am zis pe Facebook în iunie: „Dragii mei români, puneţi stemă pe drapel garniţa”. Se pune în tigaie carnea la 150-250 de grade Celsius şi untura care se lasă o torn peste carnea prăjită, în oală.

Omoară virusul. Gustul, mirosul, aspectul cărnii de porc infectat sunt diferite?
Nu, întrebaţi-i pe cei de la Buzău, care au mâncat carne contaminată din focar, de la Tulcea. Tata a tăiat porcul şi l-a dus la Buzău, la copii. Când au mâncat, au simţit vreo diferenţă? Nu e nici o diferenţă. Problema este să nu ajungă în fermele comerciale, cum au fost Carniprod şi Marex, 140.000 de porci. De ce ne-a fost frică nu am scăpat: să apară în vestul Europei.

24 de tulpini de pestă porcină africană sunt cunoscute în acest moment

Dacă apare în Belgia, sistează exporturile. Dacă apare în Danemarca, în Germania, am încurcat-o. Noi importăm peste 51% din carne din Europa de Vest. În acel moment, dacă ei sistează exporturile, va creşte preţul cărnii de porc.

Există metode de tratare a suinelor pentru pesta porcină africană?
Nu. Nu există tratament. În 10-15 zile, porcul are febră 43-45 de grade Celsius. Este febră hemoragică, încep să apară hemoragii interne pe rinichi, ficat şi moare. La Carniprod, un medic veterinar a depistat pe linia de producţie, la bandă, un rinichi care avea necroze. Porcul avusese hemoragie internă şi s-a necrozat zona. Aşa au depistat pesta.

Mie mi-e teamă de altceva. Proiectul meu de licenţă a fost arterografia ficatului de porc, în vederea transplantului de la porc la om. Porcul este, ca structură genetică, cel mai aproape de om. Eu, pe faţa mea, am os de porc.

Transplant. Sunt peste 80 de elemente folosite de la porc la om în transplant: de la rotulă, articulaţii, valve mitrale. Ia gândiţi-vă: câţi oameni au aşa ceva? Nu vreau să dezvolt subiectul... cât va dura ca acest virus să se mute de la porc la om?

Comentarii

loading...