23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieDonaţiile de alimente agită apele legislative în Parlament

Donaţiile de alimente agită apele legislative în Parlament

„Operatorii economici care transferă alimente prin donare, în baza prezentei legi, beneficiază de facilităţi fiscale, aşa cum sunt acestea reglementate de prevederile art 25 (4), litera c, pct 4-7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, arată articolul modificat în proiectul de lege, citat de Mediafax.

Articolul 25 din Codul Fiscal, menţionat de iniţiatori, face referire, la alineatul (4), la „cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi TVA aferentă (…). Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii: au termen de valabilitate/expirare depăşit, potrivit legii».

Este vorba despre produse aflate înainte de momentul expirării, conform termenului de garanţie înscris pe ambalaj, pe etichetă sau pe cutie. Dar chestiunile legate de momentul expirării produsului sunt foarte complicate şi exclusiv o specialitate în a cărei materie sunt experţi şi pot da garanţii de valabilitate doar producătorii şi comercianţii.

 

Facilităţile fiscale au fost cerute chiar de către producători şi retaileri

Sorin Minea, patronul Angst, procesator de produse din carne, preşedinte Romalimenta, a spus României liberă că „existau nişte operatori pe piaţă către care erai obligat, conform (n.n.: formei iniţiale a) proiectului, să dai donaţiile.

Nu aveai voie să donezi direct către casele de copii, orfani, spitale. Acei operatori aveau dreptul să vândă produsele, dar nu cu mai mult de 30% din preţul de vânzare iniţial”.

Minea spune că a cerut facilităţi fiscale. „Din moment ce retailerii şi procesatorii donează acele produse, aceştia trebuie să aibă dreptul să facă donaţiile. Am cerut măcar deducerea TVA. Este ilogic să plătesc la stat TVA sau impozit pentru marfa pe care am donat-o”, a spus reprezentantul Romalimenta.

Specialistul informează că a cerut, de asemenea, să poată dona marfa cui doreşte. „Nu mi se pare normal ca operatorul căruia îi donez marfa să o folosească pe post de afacere”, a explicat Sorin Minea.

Dar cum ar trebui să îşi realizeze profitul acest intermediar, dacă totuşi acţionează cumva pe piaţă? „În clipa în care eu vreau să fac cadou acele produse pentru săraci”, detaliază Minea, „ia-ţi banii din ONG-ul tău, prin donaţii. Altfel, creezi o piaţă paralelă şi mai şi faci profit fără să faci nimic. Intermediarul nu are maşini, tot procesatorul şi retailerul transportă marfa până la el”.

 

Ce facem cu marfa aceasta aproape de expirare

Cum se vinde totuşi marfa aceasta fără să fie verificată înainte de către personalul sanitar-veterinar? „S-ar putea să se vândă alterată, omori oameni. Conform noii forme a proiectului, procesatorii şi retailerii pot să facă donaţia cui doresc ei”, a explicat expertul.

„Problema produselor de origine animală este foarte complicată. Singurul care le poate dona direct este procesatorul sau retailerul”, spune Sorin Minea, care este preşedintele firmei de procesare de produse din carne Angst.

De profesie medic veterinar, Sorin Minea subliniază: „Noi ştim care este perioada de valabilitate a produsului. Ştim cum trebuie ţinut acesta, la ce temperatură, dacă poate fi expus sau nu la lumină etc. Un terţ nu poate să facă acest lucru, pentru că nu are nici experienţă, nici cunoştinţe”.

Produsele cu termen de valabilitate lung, conservele, uleiurile, laptele UHT, explică Minea, sunt mai rezistente. În general, termenul de valabilitate însă nu este egal cu termenul în care rezistă produsul.

„Noi aflăm termenul de valabilitate prin încercări succesive. Fac un produs, îl pun în frigider şi văd cât rezistă. Termenul înscris pe etichetă este cam la jumătate din termenul real”, detaliază reprezentantul Romalimenta.

12 zile este uneori termenul real de valabilitate al unui produs cu şapte zile de garanţie, cum stabileşte din prudenţă procesatorul.

„Dacă cumpăraţi un salam pe care scrie că expiră într-o săptămână, puteţi să-l ţineţi liniştit 12 zile. Dacă îl dau cu două zile înainte de expirare, mai are timp până se strică, poate fi consumat.

Dar există produse al căror termen de valabilitate e de 48 de ore, 24 de ore, 72 de ore. Cum pot să-i dau unui ONG ceva ce are termen de valabilitate 48 de ore? Mă duc în magazin şi de aici i-l dau direct lui?”, a spus României libere Sorin Minea.

 

Produsele refrigerate – marea problemă

Produsele refrigerate sunt în fapt marea problemă a sistemului alimentar industrial de tip capitalist. La produsele proaspete, lucrurile sunt simple. Fie şi organoleptic, ele pot fi analizate. Mirosul, culoarea, gustul spun totul şi indică dacă produsul e alterat sau nu.

Dar refrigeratele sunt înşelătoare. Puiul sau găina proaspete, ambalate, ori salata verde în caserolă, ţinute în vitrina frigorifică, sunt două exemple de produse refrigerate, nu congelate.

Unul dintre primele cazuri notorii este scandalul E-coli, generat de importul din Chile al salatei verzi refrigerate în reţeaua Wall Mart, pe piaţa din SUA.

Sorin Minea,preşedinte Romalimenta: „În clipa în care eu vreau să fac cadou acele produse pentru săraci, ia-ţi banii din ONG-ul tău, prin donaţii. Altfel, creezi o piaţă paralelă şi mai şi faci profit fără să faci nimic”.

Analizele de laborator au revelat că în timpul transportului temperatura crescuse la minus un grad Celsius, ceea ce a dus la apariţia E-Coli.

„La produsele refrigerate”, spune Sorin Minea, „în clipa în care i le-am dat unui operator, responsabilitatea îi aparţine. Eu ştiu când expiră un produs şi cum poate fi el transportat. Bănuiala mea este că nu vor putea desface produsele perisabile, pentru că este un risc foarte mare”.

„Aici intervine ceea ce am cerut noi – să putem să donăm chiar noi aceste produse. Eu pot da în plus garanţie că un produs mai rezistă trei zile, dar trebuie consumat”, afirmă Minea. Astfel, Franţa este campioană la bănci de produse, dar nu pentru marfă perisabilă, adică produse proaspete sau refrigerate, de origine animală, explică specialistul.

„Franţa a avut două episoade de E-Coli. Câteodată, dacă un produs e la limită poate prefer să-l arunc decât să-l donez, pentru că riscul este prea mare şi nu-mi permit să risc”, a declarat României libere Sorin Minea.

Cele mai citite

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

România trece la ora de vară. În cât timp se adaptează organismul la noua schimbare

România trece la ora de vară în acest weekend, moment așteptat de milioane de români. Mai concret, în data de 31 martie (sâmbătă spre...
Ultima oră
Pe aceeași temă