9.6 C
București
luni, 25 martie 2024
AcasăEconomieDin albiile râurilor se fură nisip. Se înființează „Radarul balastierelor”

Din albiile râurilor se fură nisip. Se înființează „Radarul balastierelor”

Peste 300 de firme sunt autorizate, în România, pentru a extrage nisip și pietriș din râuri și din lacuri.

Răspunzând unei solicitări formulate de „România Liberă“, Ministerul Apelor și Pădurilor ne-a precizat că “la începutul lunii iunie, se aflau în termen de valabilitate 327 de autorizații de gospodărire a apelor emise pentru exploatări de agregate minerale din albiile minore ale cursurilor de apă și din cuvetele lacurilor”.

Potrivit Ministerului Apelor, instituțiile responsabile cu controlul acestor activități sunt Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), Garda Națională de Mediu, precum și Inspecția Apelor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).

Ministerul Apelor și Pădurilor ne-a precizat că a inițiat, în anul 2017, demersuri pentru a înființa, în plus, un „radar al balastierelor” și că a avut întâlniri de lucru, pe acest subiect, cu reprezentanți ai ANRM.

Mașinile cu pietriș ar putea fi urmărite ca și cele cu lemne

Ca mod de lucru, “Radarul balastierelor” ar putea copia funcționarea „Radarului pădurii” și al „Inspectorului pădurii”, care au deja succes în domeniul forestier. Acestea din urmă permit oricărei persoane fizice din România să verifice dacă un anumit transport de lemne este legal sau dacă, dimpotrivă, buștenii au fost tăiați fără autorizație.

După același mecanism ar putea fi monitorizate și transporturile de agre-gate minerale de balastieră – -nisip, pietriș, balast sau pământ.

Numai în ultimii cinci ani, Inspecția Apelor a efectuat aproape 100.000 de controale în cele 11 Administrații Bazinale ale Apelor din România, cele mai multe controale fiind executate în zona ABA Dobrogea – Litoral.

După aceste controale, inspectorii ANAR au aplicat amenzi care au totalizat 35,8 milioane de lei.

Un mare număr de -amenzi, cu valori de până la 75.000 de lei fiecare, s-au aplicat pentru exploatarea agregatelor minerale fără a deține acte de reglementare sau fără a respecta prevederile autorizației de gospodărire a apelor, precum și pentru extragerea de asemenea materiale de construcție din afara “perimetrului autorizat”.

Ideea unui “Radar al balastierelor” fusese enunțată, încă din anul 2014, de Doina Pană, care la acel moment era ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Doina Pană afirma că un asemenea sistem de control ar diminua extragerea de materiale din albiile râurilor peste normele aprobate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

“Este o problemă reală și în plus aici au existat reclamaţii numeroase din partea pescarilor, a ecologiştilor, a cetăţenilor și mă gândesc că nu ar strica să încercăm un astfel de sistem pentru balastiere, un radar al balastierelor. Astfel putem să controlăm ce se exploatează față de cât a aprobat Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale“, explica Doina Pană.

De ce s-a prăbușit podul de la Grădiștea

Extragerea necontrolată de materiale din albiile râurilor poate avea efecte catastrofale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al podului feroviar de la -Grădiștea, de pe ruta Bucu-rești – Giurgiu, cea mai veche cale ferată din Țara Românească. Pe data de 13 august 2005, podul s-a prăbușit și n-a mai fost reconstruit, astfel că, de atunci încoace, nu mai există tren între București și Giurgiu.

Primul factor invocat pentru prăbușirea podului au fost inundațiile, apoi s-a susținut că podul a căzut din cauza lărgirii, cu cinci metri, a albiei râului Argeș, realizată înainte de anul 1989 în contextul lucrărilor de amenajare a canalului București – Dunăre. Dar s-a admis că lucrările efectuate de balastiere în albia râului Argeș au slăbit și pilonii podului de la Grădiștea, existând o expertiză care a menționat că surparea a devenit posibilă după ce câteva balastiere ar fi săpat chiar lângă unul dintre pilonii podului, determinând slăbirea structurii de rezistență a acestuia.

Presa anunța în anul 2005 că, înainte cu vreo lună de nefericitul incident, Paul Hodivoianu, un locuitor al comunei Comana, sesizase în scris Prefectura Giurgiu despre pericolul prăbușirii podului feroviar, afectat de lucrările din albia Argeșului.

Imediat după ce a căzut podul, Garda de Mediu s-a îndreptat împotriva balastierelor din zona Grădiștea, aplicând și câteva amenzi. De exemplu, “Societatea de Construcții în Transporturi” a primit două amenzi de câte 75 milioane de lei vechi, iar alte două firme au primit amenzi de 25 de milioane și, respectiv, de 15 milioane de lei.

Ulterior, localnicii de la Grădiștea au rămas să se plângă, fără succes, de lipsa trenurilor spre București și să reclame casele prăbușite în urma vibrațiilor produse de mașinile de mare tonaj care pleacă de la balastiere, precum și afectarea pânzei freatice, care i-a obligat să-și sape puțuri, pentru apă potabilă, până la 60 de metri adâncime. Circa 60 de locuințe s-ar fi surpat din cauza alunecărilor de teren sau a vibrațiilor generate de autovehiculele grele. 

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Serbia a marcat 25 de ani de la bombardarea Iugoslaviei de către NATO

Duminică, demonstranții s-au adunat la Belgrad pentru a comemora 25 de ani de la campania de bombardamente aeriene a NATO împotriva Iugoslaviei în 1999....

Rusia – Ucraina, ziua 740. Rusia lovește Kievul cu rachete hipersonice

Rusia a atacat teritoriul Ucrainei, inclusiv capitala țării, Kiev, folosind rachete hipersonice, în dimineața de 25 martie 2024. În orașul Kiev au fost auzite explozii...

Cum îți poate afecta corpul o alimentație nesănătoasă?

Alimentația este extrem de importantă pentru ca organismul nostru să funcționeze la capacități maxime. O dietă bogată în substanțe nutritive ne va ajuta să...
Ultima oră
Pe aceeași temă