Exporturile au însumat 29,339 miliarde de euro, în creştere cu 4,4%, iar importurile au fost de 35,862 miliarde de euro, în urcare cu 8,3%.
În luna mai a acestui an, exporturile s-ua ridicat la 6,27 miliarde de euro, în creştere cu 6,8%, iar importurile au însumat 7,754 miliarde de euro, în urcare cu 8,5%, astfel că a rezultat un deficit al balanţei comerciale de 1,481 miliarde de euro.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (48,3% la export şi 37,3% la import, deci la acest capitol România are balanţă excedentară), ca şi la alte produse manufacturate (32% la export şi respectiv 30,4% la import).
Valoarea schimburilor comerciale intra-UE28, de bunuri de consum, a fost de 22,6 miliarde de euro, la expedieri, şi de 26,91 miliarde de euro, la introduceri, reprezentând 77,3% din totalul exporturilor şi 75,1% din totalul importuri, informează Mediafax.
Valoarea schimburilor extra-UE28 a fost de 6,672 miliarde de euro, la exporturile de bunuri, şi de 8,946 miliarde de euro, la importuri, reprezentând 22,7% din totalul exporturilor şi 24,9% din totalul importurilor.
Foame de bunuri din import
Dacă ritmul de creştere al deficitului se menţine, balanţa comercială ar putea încheia anul cu un minus de peste 20 de miliarde de euro, apropiindu-se de 10% din PIB. Aceasta este o situaţie pe care România nu a mai trăit-o de la criza subprimelor, din anul 2007, care a aterizat în România în anul 2008.
În opinia economistului Laurian Lungu, problema este generată şi de structura impor turilor, în condiţiile în care foarte mult dintre acestea merge pur şi simplu în consum. Cu alte cuvinte, românii au bani, pe care îi cheltuie cu precădere în bunuri de larg consum.
Efectul este că le caută şi le găsesc cu precădere dintre produsele aflate pe piaţă, provenite din relaţia externă, adică importate, ceea ce duce la creşterea deficitului comercial şi la supraîncălzirea economiei. În timp, această supraîncălzire împinge economia în criză, pentru că ritmul creşterii duce la debalansări structurale şi la criză bugetară.
