Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Recent, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că Guvernul are în vedere o măsură de plafonare a preţurilor carburanţilor.

De ce nu pot fi plafonate preţurile benzinei şi motorinei pe piaţa liberă

Recent, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că Guvernul are în vedere o măsură de plafonare a preţurilor carburanţilor. „România liberă“ a încercat să afle care ar fi impactul şi ce spune piaţa.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 06.11.2018 - 22:01

„Discutăm cu cei de la Consiliul Concurenţei pentru a găsi o formulă legală ca această scădere să se regăsească în economie şi la nivelul fiecărui consumator“, a spus demnitarul, conform Observator.tv.

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei nu vor să ofere încă o reacţie. În ciuda declaraţiei ministrului de Finanţe, Concurenţa spune că aude pentru prima dată de o astfel de propunere şi că până acum nu a existat nici o discuţie cu Eugen Teodorovici despre acest subiect.

Preţul actual al carburanţilor auto a ajuns pe la 6,20 lei. Dar care ar fi impactul unei astfel de măsuri asupra pieţei? „Întrebarea este mult mai simplă. Poate să facă o plafonare a pieţei? Ne întoarcem la vremurile în care Guvernul hotăra preţul la benzină şi motorină, după care planificăm economia şi am terminat cu economia de piaţă şi am terminat cu totul“, au spus pentru „România liberă“ surse experte din piaţa petrolului.

 

Distorsiuni pe terţe pieţe

Ce efect va avea o plafonare a preţurilor pe piaţa carburanţilor? Va produce noi distorsionări şi pe alte pieţe? „Bineînţeles. Orice încercare de a reglementa preţurile şi de a te îndepărta de principiile pieţei libere este o prostie, nu face altceva decât să te arunce-ntr-un sistem care şi-a dovedit eşecul: sistemul planificat“, a declarat RL un interlocutor de nivel expert.

Acesta a continuat: „A, dacă vrei să discuţi despre sistemul de taxare, despre supraaccize, aici nu pot să comentez, pentru că Guvernul trebuie să-şi facă unele calcule şi să vină cu o soluţie. Dacă Guvernul îşi face calcule şi vrea să mai reducă sistemul de accize, ca să crească consumul, asta trebuie să facă Guvernul“.

O altă declaraţie făcută de Teodorovici în acelaşi moment, aparent pe acelaşi subiect, se referea la o posibilă eliminare sau micşorare a supraacizei la carburanţi. „România este printre ţările cu nivel ridicat de taxare – de 50%, dacă nu mă înşel, la benzină, 48% la motorină. Deci e loc de a micşora acest nivel“, a spus demnitarul.

Revenind, există precedent în România? Da şi nu, depinde la ce anume ne referim în chestiunea în speţă. „Aduceţi-vă aminte că reflexul plafonării există. (n.r.: Responsabilii guvernamentali) au încercat să facă acelaşi lucru cu preţul gazelor, acum trei sau patru luni de zile. Undeva, în mentalul lor, există ideea reglementării preţurilor ca o formă de control“, a declarat RL interlocutorul.

 

Volume versus marje

Totuşi, concret, ce anume înseamnă această plafonare a preţurilor? „Hai să o luăm altfel“, a spus interlocutorul, detaliind că autorităţile ar putea de exemplu „să plafoneze preţul la benzină şi la motorină, în condiţiile în care ei mi-ar subvenţiona mie, ca producător privat, costurile“.

„Eu îi spun: am nişte preţuri de achiziţie a motorinei, nişte costuri de operare a staţiilor de benzină, am tot felul de costuri. În structura de preţ a benzinei, acestea sunt, să zicem, 4 lei, mai pui o acciză cu 2 lei şi s-au făcut 6 lei“, a explicat expertul.

El a continuat: acestea sunt pentru benzinar „nişte costuri fixe. Nu am ce să fac. De la aceste costuri fixe, tu ce faci? Îmi limitezi cât să pun marja (n.r.: de profit)?“. Adică, şi mai concret, „eu, benzinar, pun o marjă, în aşa fel încât eu fac nişte calcule. Vreau să împing în piaţă volume sau vreau să câştig marje?“.

Ce anume înseamnă aceasta, volume sau marje? Expertul îşi continuă detaliile specifice, afirmând că, dacă „spre exemplu eu sunt benzinar şi am o rafinărie care produce cinci milioane de tone pe an, trebuie să desfac benzina aceea. Aceasta înseamnă că trebuie să împing volume pe piaţă, pentru că produc cantitatea aceea de motorină ca să o vând. Atunci, înseamnă că nu pot să merg cu o marjă foarte mare, pentru că, dacă o fac, vând volume mici“.

Pe de altă parte, „dacă am nevoie de bani de cash, sacrific volumele şi pun marja mai mare. Este o decizie de politică economică pe care o face firma. Nu poţi să vii tu, Guvern, şi să-mi spui că n-am voie să pun marjă mai mult de cinci bani“, a declarat RL sursa citată.

 

Discuţia cu subvenţia, sortită eşecului

Benzinarii ar fi de acord cu o plafonare a preţului dacă, în schimb, Guvernul le-ar garanta că le dă o subvenţie? „Nu pot să spun aceasta, că benzinarii ar fi de acord“, a explicat specialistul, detaliind mai apoi: „Tu, Guvern, nu poţi să-mi impui mie nişte plafoane, atâta timp cât nu ai control pe costurile mele. E ca şi cum cineva ar avea un apartament, pe care statul ar stabili că respectivul nu poate pune chiria mai mare de 100 sau de 200 de dolari. De ce? 150 de dolari mă costă numai întreţinerea apartamentului“.

Există o altă tentativă nereuşită asemănătoare a unui guvern precedent: la CNE Cernavodă, pentru construirea şi exploatarea reactoareor 3 şi 4, investitorii chinezi au pus condiţia ca România să plătească 500 - 600 de milioane de euro anual, altfel nu aveau garantat profitul.

Înţelegerea a căzut. Ea ar fi presupus ca în următorii 30 de ani – cât durează exploatarea în garanţie a unui astfel de reactor, România să plătească circa 15 miliarde de euro. Seamănă aceste cazuri?

„Azi plafonăm preţurile la benzină, mâine la ţigări, răspoimâine la carne... ne întoarcem la o economie centralizată? Sunt măsuri populiste care nu au nici o legătură cu faptul că facem pate dintr-o piaţă unică europeană, care are nişte reguli. Nu pot să vin acum şi să schimb regulile jocului. Nu se poate, e împotriva logicii istoriei“, a declarat sursa citată.

Totuşi, a spus aceasta, „Guvernul ar putea să controleze piaţa, spunând benzinarilor: aveţi costuri de 4 lei, taxele mele de 2 lei, deci până acum 6 lei. Eu cred că, pentru un profit rezonabil pentru tine, e de mers la 6,50 lei, iar dacă tu vinzi peste 6,50 lei, diferenţa ţi-o suprataxez şi-ţi iau impozit 80%, în aşa fel încât să te descurajez să te duci spre preţul mare“.

Aici totuşi este o problemă: precedentul istoric economic românesc, care nu există. Cum poţi să faci acest lucru, dacă în România nu a existat un preţ de referinţă, un preţ reglementat pe piaţa benzinelor de 20 de ani? În anii ´90, se lua decizia la Guvern că se scumpeşte benzina şi motorina şi aceasta se ţinea secretă până în ultimul moment, ca să nu se formeze cozi la benzinării.

E cam dificil să revenim la acele vremuri. Piaţa nu mai este aceeaşi.

„Azi plafonăm preţurile la benzină, mâine la ţigări, răspoimâine la carne... ne întoarcem la o economie centralizată? Sunt măsuri populiste care nu au nici o legătură cu faptul că facem parte dintr-o piaţă unică europeană, care are nişte reguli.“ - EXPERT DIN PIAŢA PETROLULUI

Comentarii

loading...