“Calitatea factorului uman este determinată de nivelul de educaţie, iar acest lucru se întâmplă şi în sectorul financiar. Practic, cererea şi oferta pe piaţa financiară ar trebui să se afle într-un echilibru, determinat de gradul de educaţie financiară încorporat în cerere şi ofertă.
Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă am avea o cerere educată şi o ofertă mai puţin educată sau invers. Nivelul de educaţie încorporat în cerere şi în ofertă îţi dă şi o imagine a dimensiunii acesteia şi a pieţei financiare.
Din păcate, în România, pieţele financiare nebancare au o dimensiune mai redusă, deşi este în creştere şi a ajuns undeva, ca active în PIB, la 13%. Pe piaţa pensiilor private s-a ajuns la 6% din PIB, cu active în creştere până la aproximativ 14 miliarde de euro şi, probabil, în următorii ani vom ajunge undeva la 20 de miliarde de euro.
Urmează piaţa de capital, undeva la 4 şi ceva la sută şi piaţa asigurărilor, cu 2 şi ceva la sută, active în PIB. În această dimensiune, normal că pe lângă educaţia financiară, aceasta este influenţată şi de puterea de cumpărare. În ultimii trei ani, puterea de cumpărare a crescut.
Dacă ne referim la câştigul net salarial real, dând la o parte inflaţia şi impozitele, practic avem o creştere a puterii de cumpărare de 25%, iar aceasta s-a transferat oarecum şi în creşterile pe care le-au înregistrat pieţele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le gestionează.
Avem o creştere a pieţei pensiilor private, în ultimul an, de peste 20%. Avem o creştere a pieţei asigurărilor de peste 7%, a randamentelor destul de importantă şi pe piaţa de capital”, a explicat vicepreşedintele ASF.
Oficialul ASF a subliniat că investiţia în oameni este cea mai bună variantă care poate fi realizată atât la nivelul întreprinderilor, cât şi la nivelul statului.
“Importanţa pe care o are educaţia financiară în dezvoltarea sistemului financiar este una deosebită. Pornesc de la un citat al unui filosof chinez care spunea: “Natura ne aseamănă, iar educaţia ne deosebeşte”.
Studiile de specialitate relevă o corelaţie foarte puternică între educaţie şi dezvoltarea economică. Practic, literatura constată o corelaţie undeva între 0,3 şi 0,7 în funcţie de indicatorii care sunt luaţi în considerare între educaţie şi dezvoltare economică.
Mai mult, literatura de specialitate relevă existenţa unei cauzalităţi între educaţie şi dezvoltare. Această cauzalitate este reciprocă: un grad de dezvoltare economică determină o dezvoltare a nivelului de educaţie şi invers, nivelul de educaţie poate determina dezvoltarea economiei, în general”, a spus Armeanu.
Acesta a adăugat că, în România, asistăm la un paradox, în sensul că majoritatea consumatorilor de pe piața financiară apelează la produsele de bază, precum economisirea primară, în ciuda faptului că dobânzile sunt negative.
Institutul de Studii Financiare (ISF) organizează, joi, pentru al cincilea an consecutiv, Conferinţa Internaţională Anuală, cu tema “Competenţe profesionale pentru generaţiile noi de angajaţi”.
