Dan Grigore Adamescu a absolvit Facultatea de Comerț în România în anul 1971, specializându-se în comerț exterior și căpătând experiență ca angajat al uneia dintre întreprinderile care realizau importul în România de produse de consum.
La vârsta de 31 de ani, în anul 1979, Dan Adamescu a emigrat în Germania, fiind urmat, un an mai târziu, de familia lui. În Germania, Dan Adamescu s-a afirmat drept un om de afaceri de succes, activând în domeniul comerțului cu produse electronice precum și în zona imobiliară.
Experiența dobândită în sfera economică l-a ajutat să construiască de la zero o firmă care, în doar câțiva ani, a ajuns la afaceri de 40 de milioane de mărci pe an. Dan Adamescu a devenit dealer exclusiv al unor mărci japoneze celebre precum JVC, Seiko și Panasonic, ale căror produse ajungeau ulterior să fie vândute nu doar în Germania ci și în țări din estul Europei.
Imediat după căderea “Cortinei de fier” în Europa, Dan Adamescu a decis să renunțe la parteneriatul cu japonezii și să se dezvolte pe cont propriu. Pe această cale, Dan Adamescu a ajuns să fie unul dintre marii comercianți de aparatură electronică de pe teritoriul Germaniei.
Unul dintre cei care l-au cunoscut pe Dan Adamescu a fost Ion Bănșoiu, profesor universitar, doctor în Filosofie. Potrivit acestuia, Dan Adamescu a plecat din România „presat de constrângerile sistemului comunist”, iar apoi, în Germania “a dovedit imediat o excepțională pricepere în afaceri, fondând o firmă de succes, cu profituri solide, bazate pe ingeniozitate și înțelegerea relațiilor cu furnizorii”.
Spre deosebire de alți oameni de afaceri de origine română, Dan Adamescu a evitat relațiile cu regimul comunist de la București, dar după anul 1990 s-a întors în patrie, a observat că piața românească are un mare potențial și a început să facă nu doar comerț cu produse electronice, ci și investiții. Dan Adamescu a adus numeroase firme germane în România și a construit pentru grupul german Metro, a preluat mai multe firme aflate în dificultate și le-a reabilitat economic. Din acel moment, 90 la sută din afacerile sale au rămas în România.
Destul de repede, Dan Adamescu a devenit, cu Mega Vision, principalul furnizor de aparatură electronică, mai ales televizoare și aparate video, pentru români.
În paralel, Adamescu a construit primul centru de afaceri modern din România, cel care găzduiește, în prezent, sediul Bursei de Valori București. Adamescu a dezvoltat afaceri în domeniul construcțiilor și imobiliarelor, dar nu a renunțat la domeniul său de excelență, cel al comerțului. Drept dovadă, Adamescu a preluat magazinul Unirea din București, “măcinat” de sindicate la momentul privatizării, construit în anii lui Ceaușescu și l-a transformat într-un centru comercial care rivalizează, chiar și acum, cu orice mall din străinătate.
În paralel a dezvoltat afaceri în domeniul hotelier, aproape de fiecare dată reușind doar să preia – ca și în cazul Astra sau Unirea – afaceri aproape falimentare pe care nu le vroia nimeni altcineva pentru a le transforma în business-uri de succes.
Poate singurul risc major la care Dan Adamescu s-a expus în mod conștient a fost preluarea și salvarea, în mai multe rânduri, a celebrului cotidian “România Liberă” – cel mai vechi și mai renumit ziar din România. Sub conducerea lui Dan Adamescu, ziarul s-a remarcat drept una dintre principalele voci care au militat, în România, pentru eliberarea de comunism, pentru valorile occidentale și pentru drepturile omului – unul dintre cele mai importante fiind libertatea de exprimare.
În ianuarie 2017, imediat după decesul lui Dan Grigore Adamescu, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, chiar la Consiliul Europei, despre procesul controversat în care fusese târât omul de afaceri și despre decesul lui suspect.
“Nu am cunoscut persoana pe care ați menționat-o, deci nu voi comenta, dar eu personal, ca președinte al României, susțin procesele corecte și sunt pregătit să susțin toate demersurile pentru a stabili adevărul”, a răspuns președintele Iohannis.
Dar nici până acum, în cazul lui Dan Adamescu nu s-a făcut lumină.
