Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat că vor avea loc modificări pe legislație.

Cum şi de ce doreşte Ministerul Finanţelor Publice să facă rating firmelor din România

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat că vor avea loc modificări pe legislație. Prin una dintre aceste modificări se introduce împărțirea firmelor din România în trei categorii.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 19.12.2018 - 16:41

„Vom cataloga firmele după trei criterii, categoriile A, B și C. În prima categorie să fie acele firme care nu au obligații față de terți. Este important pentru mine ca în special cu terții să-ți respecți obligațiile“, a spus Teodorovici.

„Deci un comportament corect față de terți, față de stat“, a explicat demnitarul, detaliind: „Dacă tu, firmă, ești în această categorie, trebuie să ai anumite facilități, nu știu, nu mai ai controale, finanțările să fie altfel, un tratament care să încurajeze, să ducă la conformare voluntară“.

„Nu trebuie să ne uităm la firme după mari, mici și mijlocii. Nu, ci după felul în care își respectă în piață obligațiile față de stat și față de terți“, a explicat ministrul Finanțelor.

 

Biriş: „Teodorovici nu mai are credibilitate“

Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, avocat fiscalist, se întreabă retoric: „Şi cum ştie Ministerul Finanţelor Publice să facă acest lucru?“. Biriş continuă: „Ca să pot comenta, trebuie să înţeleg cum se gândeşte cel care propune o idee să o şi implementeze, să ducă ideea până la capăt. Că aşa, de tot felul de parascovenii, vă spun sincer, m-am săturat“.

Ce vrea să spună cu aceasta expertul? „La Codul Fiscal au fost discutate toată vara nişte amendamente cu reprezentanţii mediului de afaceri şi (n.r. – Orlando Teodorovici) nu a făcut nimic. S-a bătut cu pumnii în piept că face, că modernizează, că… Din punctul meu de vedere, Teodorovici nu mai are niciun fel de credibilitate“, susţine Gabriel Biriş.

Este foarte important pentru Ministerul Finanţelor Publice, prin intermediul ANAF, să cunoască situaţia firmelor. O cale este să ştie exact ce se întâmplă cu plăţile făcute către acestea, ca să poţi stabili dacă o firmă sau alta îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de terţi.

Un pas este rezolvarea chestiunii caselor de marcat cu jurnal electronic. Aşa cum se ştie, acestea au fost achiziţionate de firme, dar nu funcţionează integrat, pentru că serverele MFP nu sunt nici măcar achiziţionate. Atunci, ce fac contribuabilii persoane juridice cu datele tranzacţiilor?

„Le stochează şi trimit o declaraţie lunară, la fel cum făceau şi înainte. Este un formular online inteligent. Se transmit totalurile lunare, nu tranzacţie cu tranzacţie. Tot jurnalul“, a declarat Biriş pentru „România liberă“.

„Gândiţi-vă“, continuă avocatul fiscalist, „că măsura a fost luată tocmai ca să poată să-şi facă ANAF analizele de risc în timp real. Iar ei i-au pus pe oameni la cheltuială şi nu şi-au cumpărat serverele. Şi nici nu au început procesul de achiziţie publică! Şi Orlando Teodorovici ne spune că dă rating la companiile din România“.

 

E-factura, o chestiune extrem de complicată şi discutabilă

Există un astfel de sistem de rating în lume? „Companiile mari, care sunt listate la Bursă, au rating de la agenţiile de rating, la fel ca ţările“, spune Gabriel Biriş, apoi se întreabă oarecum retoric: „Are ANAF informaţii cu privire la respectarea de către contribuabilii persoane juridice a contractelor, a termenelor de plată? Ştie care şi cum este? Vede pe factură? Are posibilitatea să colecteze informaţia cu privire la termenele de plată? Nu o are“.

Ar putea avea această posibilitate? Detaliază Biriş: „Dacă ar face un sistem de facturare electronic, de genul e-factura, din care facturile să poată fi emise din aplicaţia ANAF, să scrie acolo şi termenele de plată şi să trebuiască să raportezi plăţile... Ar fi o nebunie totală! În contractul comercial poţi refuza o factură pe motiv că contractantul nu şi-a făcut treaba şi să ai un litigiu. Nicăieri în lume nu se face asta“.

 

Dacă e rost de reducere de taxe, fie binevenit

Adrian Benţa, consultant fiscal, spune totuşi că „această clasificare cumva există şi în acest moment, nu de forma A–B–C, ci după forma «firme cu risc fiscal ridicat», «firme cu risc fiscal mediu» şi «firme cu risc fiscal scăzut»“.

„În general, în partea de obţinere a unor rambursări de TVA, a unor coduri de TVA, firmele cu risc fiscal scăzut merg fără probleme, iar la cele cu risc fiscal mediu se face o analiză fiscală documentară, în timp ce la companiile cu risc fiscal ridicat se face inspecţie fiscală“, a explicat Benţa pentru „România liberă“.

Prin urmare, clasificarea fiscală există. „Ce aduce nou – şi trebuie să spunem «bravo!» ministrului de Finanţe – este sistemul de bonusare pentru cei din clasa A, deci pentru cei cu risc fiscal mic“, adaugă consultantul fiscal.

Aceştia au fost întotdeauna cei mai corecţi, „probabil şi cei mai stresaţi cu declaraţii, cu hârtii“. „Şi-au îndeplinit întotdeauna îndatoririle. Atunci, ar trebui recompensaţi cu ceva pentru acest comportament fiscal corect“, susţine Benţa.

Mai clar, ce doreşte să spună specialistul? „Dacă se va da o reducere de taxe, Doamne-ajută!, să fie binevenită“ – declară Benţa – şi „dacă se mai dă o facilitate, o reducere de birocraţie, să fie binevenită. Dacă este doar o clasificare de formă, e reclasificarea a ceea ce este deja, atunci am încălzit apa caldă“.

Nu se suprapune cu ratingurile pe care le dau marilor companii firmele mari de rating, ca Moody’s, Fitch etc.? „Nu ştiu dacă sunt folosiţi aceiaşi indicatori, dar probabil este o idee similară şi, subliniez, nu este o idee greşită, este o idee bună“, explică specialistul.

Întrebarea este – repetă Adrian Benţa – „ce câştigă acele companii de clasă A, dar pe o situaţie concretă, nu doar laude, «bravo, eşti în clasa A!», ci au aceeaşi birocraţie ca şi cele care au un rating mai slab sau nu“.

Comentarii

loading...