Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ca la fiecare final de trimestru, ANAF a publicat listele datornicilor persoane juridice şi fizice.

Cum ascunde ANAF datornicii la bugetul de stat

Ca la fiecare final de trimestru, ANAF a publicat listele datornicilor persoane juridice şi fizice. Însă datornicii sunt aruncaţi în tabele aparent la întâmplare, fără nicio regulă, şi este dificil să-ţi faci o imagine de ansamblu.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 07.08.2018 - 10:38

Cele două tabele sunt accesabile pe internet, pe website-ul ANAF. Tabelul firmelor cu restanţe la buget are 2.319 pagini a câte 15 datornici pe pagină. Sunt în total 34.774 de datornici, aruncaţi în tabel aparent fără nicio regulă.

Tabelul persoanelor fizice cu restanţe, ordonat alfabetic, are peste 700 de pagini, în care sunt trecuţi în total 11.085 de datornici. Niciunul dintre cele două tabele nu este customizabil. Adică, de exemplu, pe website-ul oricărui magazin online orice listă de produse este aranjabilă după două criterii: relevanţă şi preţ (crescător sau descrescător).

Dacă datele din cele două tabele ale ANAF ar fi aranjabile astfel, ai putea să-ţi dai seama care sunt cei mai mari datornici la buget după diferite categorii de datorii. Mai există şi alte criterii după care datele ar putea fi aranjate, având în vedere specificul tabelelor.

De exemplu, judeţele. Astfel, ai putea afla, pe judeţe şi regiuni geografice, care sunt cei mai mari datornici, ori care sunt judeţele cu cei mai mulţi datornici şi care este nivelul total al datoriilor pe fiecare unitate teritorială în parte.

Un observator obiectiv ar putea afirma că, în fapt, informaţiile acestea publice date de ANAF sunt ascunse la vedere, astfel încât să fie imposibil să-ţi faci o imagine corectă de ansamblu fără să munceşti câteva luni numai la acest lucru.

Posibil top cu datornici persoane juridice la bugetul statului: Compania Naţională a Huilei, Complexul Energetic Hunedoara, SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor, Romaero, SN a Cărbunelui, Moldomin, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare. În top conduce probabil CNH, cu obligaţii fiscale necontestate de peste 1,4 miliarde de lei.

Fiscul s-a achitat de obligaţia de a le publica, în conformitate cu Legea 544 a informaţiilor publice, punând poate, pe de altă parte, o barieră de altă factură în calea formării unei imagini de ansamblu.

Sunt corecte aceste afirmaţii privind ascunderea datelor publice la vedere? Părerile experţilor sunt împărţite. „Este o metodă de a le ascunde, pentru că, legal, ele trebuie comunicate, doar că sunt date de aşa natură încât să ţi se facă lehamite să le cauţi“, a explicat consultantul în management Valentin Ionescu.

 

Dezordinea primează în evidenţele Fiscului

Din contră, crede consultantul fiscal Adrian Benţa, acreditarea ideii ascunderii la vedere a datelor „este o afirmaţie eronată. Aş spune că dezordinea primează în evidenţele ANAF. Acestea sunt mult mai dezordonate decât în mediul privat. ANAF aşa le are. Nu a bătut nimeni cu pumnul în masă, ca să se fixeze de la început nişte criterii de alcătuire a acestor tabele“.

Benţa crede că funcţionarii ANAF „au strâns bazele de date cum le-au găsit şi ei, au cumulat marii contribuabili cu cei mijlocii şi cu ce-au mai avut, şi asta e“. Atunci, cum poate ANAF să aibă o viziune de ansamblu asupra datornicilor, dacă datele referitoare la aceştia sunt aruncate astfel?

Adrian Benţa, consultant fiscal: „Aş spune că dezordinea primează în evidenţele ANAF. Acestea sunt mult mai dezordonate decât în mediul privat. ANAF aşa le are. Nu a bătut nimeni cu pumnul în masă, ca să se fixeze de la început nişte criterii de alcătuire a acestor tabele cu datornicii.”

„Nu cred că inspectorii ANAF folosesc lista aceasta pentru a-şi ţine propriile evidenţe. Fiecare dintre sucursalele ANAF are arondat un număr de contribuabili. De exemplu, la mari contribuabili sunt arondaţi 3.000. Fiecare inspector are câte 10-20. La fel şi la mijlocii, sunt pe litere“, spune Benţa.

Aşadar, ce se vede pe website-ul ANAF este o listă de consum public, pentru ca instituţia să se acopere legal pe Legea 544? „Lista aceasta este destinată publicului larg, este o listă de consum pentru publicul nespecializat“, afirmă expertul fiscal.

 

Doi sau trei informaticieni bine plătiţi rezolvă problema

Totuși, ordonarea aceasta customizabilă a datelor nu ar presupune un efort logistic şi de personal foarte mare. „Dacă au bazele de date, spre exemplu, în Excell, le pot scrie, dar cred că le este lene“, opinează Ionescu.

Adrian Benţa este însă de altă părere. „Cred că undeva la două-trei salarii bune de informaticieni ar fi de ajuns. Aceştia ar putea să prelucreze lista aceea. Adevărul este că, dacă ar fi făcut o listă mai de Doamne-ajută, veneau nişte hackeri şi făceau spam. Perturbau lista“, crede Benţa. Aşa este, însă acest risc există oricum şi în acest moment.

Unul dintre dezavantajele faptului că trebuie să munceşti luni de zile ca să-ţi faci o imagine de ansamblu asupra acestor tabele cu datornici este că poţi da informaţii incomplete. Liderul datornicilor era până acum primarul sectorului 3, Robert Negoiţă.

O parte din mass-media, obişnuită ca Negoiţă să fie primul pe listă, a dat deja informaţia că acesta conduce în top. Este şi nu este aşa. Poziţia edilului în top este puternic contestată de un om de afaceri ardelean, Florin Mateiu, din oraşul Victoria, care-l depăşeşte pe Negoiţă la capitolul „obligaţii fiscale restante principale“.

 

Restanţele persoanelor fizice sunt confidenţiale

Dar aici mai apare o chestiune destul de controversată. ANAF a publicat restanţele persoanelor juridice, dar şi pe cele ale persoanelor fizice, aşa cum am văzut.

„Din punctul meu de vedere, pentru persoanele fizice lista nu ar mai trebui să fie deloc, ca protejare a datelor. Nici pe departe de mine ideea să ascundem datele, nu, trebuie toată lumea să-şi plătească taxele. Regulamentele comunitare însă garantează cetăţenilor că sunt anonimi“, a spus Adrian Benţa.

Spre exemplu, susţine acesta, „dacă ar fi să prelucrăm stricto sensu tot ce scrie în Regulamentul european de prelucrare a datelor, nici rezultatele de la un examen nu mai sunt publice. Cred că rezultatul ar trebui să se dea fiecăruia personal, printr-o metodă securizată, cu adresă oficială. Nu ar mai trebui să se dea acele liste cu rezultate, care se publică tradiţional la avizier. Astfel, statul garantează dreptul de a fi uitat şi de a fi anonim“.

nota: Până la închiderea ediţiei, ANAF nu a răspuns la întrebările „României libere“.

Comentarii

loading...