Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Este destul de cunoscută revoluţia fiscală spectaculoasă prin care a trecut în ultimii 20 de ani Bulgaria.

Cum ne-a depăşit Bulgaria la fiscalitate. Ce le-a făcut maneliştilor sud-dunăreni

Este destul de cunoscută revoluţia fiscală spectaculoasă prin care a trecut în ultimii 20 de ani Bulgaria. România liberă a încercat să afle care sunt explicaţiile acestei evoluţii.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 08.03.2018 - 10:35

După criza din 1997 – 1998, Bulgaria a intrat în faliment. Reveniţi la putere în 1995, după reformele Uniunii Forţelor Democratice (centru-dreapta), socialiştii bulgari au dat drumul la angajări, au mărit salariile bugetarilor şi ţara a intrat în faliment în 1997, pe un puseu de hiperinflaţie galopantă.

Bulgarii efectiv mureau de foame. Revenit de la Sofia, un lider sindical din Cartel Alfa ne-a povestit că a descoperit, într-o bucată de cotlet de porc, în restaurantul hotelului unde era cazat, un vierme. Bulgarii au eradicat viermele fiscal. După declararea defaultului, s-a făcut o echipă de întrajutorare, constituită de FMI, Banca Mondială şi UE.

Aceasta a stabilit un consiliu monetar cu leva remorcată de marcă. E aceeaşi paritate fixă şi acum, dar, de la dispariţia mărcii germane, leva e legată de euro: 1 euro = 1.95572654 leva.

Banca centrală, pe componenta de emisiune monetară, e controlată de un currency board (trad.rom. consiliu monetar), format din experţi fără legătură cu statul. Ca să emiţi o 1 leva, trebuie să ai acum acoperire 1 leva în trezoreria băncii centrale. Nu există piaţă valutară, dar nici risc valutar.

“Rata lor de colectare la TVA e de 80%. A României, în jur de 60%. Au avut şi momente mai bune, au fost pe la 84% - 85%. Atât este media europeană. Diferenţa de randament de colectare între noi şi bulgari înseamnă, la noi, un impact de 4 miliarde de euro”, a spus României libere avocatul fiscalist Gabriel Biriş.

Simplificarea legislaţiei. Restructurarea Fiscului

Concret, cum se explică această turnură spectaculoasă a fiscului sofiot? “Prin informatizarea sistemului şi cum e organizată inspecţia fiscală. Pot face analiza de risc în timp real.

Au implementat un sistem ce face automat conexiunea între declaraţiile tuturor firmelor. Au rapoarte de analiză de risc. Au proceduri în timp real, cam la o lună după ce are loc orice tranzacţie. Aceasta dă viteză de reacţie”, explică Biriş.

Cum se explică aceasta? “În planul de restructurare a economiei bulgare, au fost rescrise nişte legi. Acestea, acum, sunt simple şi clare. Inclusiv organizarea de sistem şi legile fiscale”, a declarat Rl analistul economic Sorin Dinu.

Fiscul bulgăresc s-a restructurat. “L-au regionalizat, l-au făcut mai eficient. Au făcut o chestie mai mică, mai eficientă. Au separat taxele locale de cele centrale. La ei, impozite municipale sunt inclusiv impozitele pe venit”, spune Dinu.

4 miliarde de euro înseamnă pentru România diferenţa de randament de colectare a taxelor

“În Bulgaria, bugetul nu poartă nici un ban al administraţiei. Fiecare regiune trăieşte din banii ce se strâng. Au mai impus şi reguli fiscale foarte clare, fără norme metodologice. Ştii foarte clar ce ai de plătit. Nu plăteşti, fiscul vine peste tine şi te face să plăteşti”, detaliază analistul.

Îţi încadrează fiscal tranzacţia imediat

Vecinii noştri “şi-au organizat instituţiile fiscale zonale în aşa fel încât să-şi cunoască foarte bine clienţii. Bulgaria este, în general, o ţară de tranzit. Au implementat de la început tot ce înseamnă taxarea inversă a importurilor, care este un instrument foarte eficient de combatere a fraudelor”, explică Gabriel Biriş.

“Monetar, având consiliu fiscal, bulgarii nu pot jongla cu cursul. Banca centrală are un rol mult mai redus. Contribuabilii nu au risc valutar. Fiscal, sunt independenţi. Dar au colaborări foarte strânse şi mult timp au avut şi vameşi finlandezi, englezi sau nemţi, ce au transferat know-how”, spune Biriş.

“Fiscul bulgăresc îţi încadrează tranzacţia imediat”, subliniază şi Sorin Dinu. “La Ruse”, povesteşte Dinu, “l-au prins pe un român care avea tranzacţii făcute cu 1.000 de maşini. I-au calculat echivalentul în venit pentru 1.000 de maşini şi l-au pus să plătească impozitul pe venit. A trebuit să plătească. Avea – nu avea, ar fi fost executat silit”.

Sorin Dinu, analist economic: “Fiscul bulgăresc îţi încadrează tranzacţia imediat. La Ruse, l-au prins pe un român care avea tranzacţii cu 1.000 de maşini. I-au calculat echivalentul în venit pentru 1.000 de maşini şi l-au pus să plătească impozitul pe venit. A trebuit să plătească. Avea – nu avea, ar fi fost executat silit”.

Analistul economic detaliază. “Bulgarii nu stau la discuţii. Faci o firmă într-o zi, dar, când te-au prins, nu stau la discuţie. Eşti străin sau bulgar, când ai încălcat legislaţia fiscală, plăteşti imediat. Sunt corecţi. Toţi contribuabilii sunt cu plăţile la zi. Toate lucrurile sunt clare”, explică Sorin Dinu.

“Cunoaşte-ţi manelistul preferat ca pe fratele tău”

Un exemplu copios, ce ilustrează umorul şi dibăcia cu care sunt dotaţi inspectorii fiscali bulgari, e dat de Gabriel Biriş, fost secretar de stat pe fiscalitate în Cabinetul Cioloş.

“Nu e vorba numai despre importarea metodelor de lucru ale altora. Au creat un sistem. Sisteme anticorupţie, sisteme de control”, spune Biriş. La Sofia, fostul demnitar, pe când era oficial al statului român, s-a întâlnit cu şeful fiscului bulgar.

L-a întrebat pe acesta cum a făcut cu metodele de control indirect al averilor ilicite. Bulgarul i-a povestit cum a instruit echipe de inspectori, care i-au luat la puricat pe cei mai „performing artists”, cum îi numea el. Adică: pe maneliştii de frunte, care câştigau cei mai mulţi bani şi aveau epunere publică.

„Ne-am dus, ne-am dat clienţi, am întrebat cât costă. Am vrut să programăm nunta peste o lună, ne-au zis că nu se poate decât peste şase luni, că totul e ocupat”, i-a povestit lui Biriş şeful fiscului de la Sofia.

Lucrurile nu s-au oprit aici. “Am trimis nuntaşi”, i-a povestit bulgarul, “să vadă cam cât primesc de la oameni maneliştii. Am vorbit cu organizatorii şi am aflat cât le-a dat. După ce ne-am făcut bazele de date, le-am spus direct: uite, noi ştim despre voi asta, asta şi cu asta. Avem două posibilităţi: amândouă se termină cu plătiţi”.

Prima posibilitate era să plătească de bună-voie şi “apoi ieşiţi public şi vă puneţi cenuşă-n cap, să moară mama, nu mai faceţi ca noi, că statul, copilaşii şi părinţii noştri”. A doua variantă: „la închisoare şi vă luăm banii”. Acum plătesc, pentru că, pe baza a ce a stabilit fiscul, le-au fost făcute norme de venit.

Concluzia: informatizare şi simplificarea sistemului

În economie şi în finanţe, nu sunt lucruri extraordinare, dar ele trebuie să fie cât mai simple şi clare, concluzionează Sorin Dinu. “Să faci economii, eficienţă în materie de costuri, în materie de colectare a veniturilor şi tratarea nediscriminatorie a contribuabilului. Nu e duşmanul, e clientul tău”, a explicat Rl Dinu.

Banca Mondială a restructurat tot în Bulgaria, “pe digitalizare, cum a vrut să facă şi la noi. În România, nu este făcută nici până în ziua de astăzi nici măcar cadastrarea. Trebuie oameni care să ştie meserie, care să urmărească nişte scopuri”, spune analistul. Se poate şi la noi.

Comentarii

loading...