Deficitul de forţă de muncă din România depăşeşte un milion de oameni, spune acesta. România liberă a discutat anterior pe acest subiect cu preşedintele PIAROM, Cristian Pârvan. Contextul era cel al anunţului oficial al Guvernului, privind intenţia de a aduce în România muncitori din Pakistan.
Ministerul pentru diaspora și dezvoltarea resurselor umane din Pakistan a convenit să trimită în România peste 500.000 de muncitori, din diverse sectoare, până anul viitor. Era vorba despre o ofertă prezentată de ambasadorul român în Pakistan, Niculaie Goia, într-o întâlnire oficială cu Sayed Zulfikar Abbas Bukhari, asistent special al premierului pakistanez.
Dar, în timp ce, oficial, plănuim să aducem la contract, până în anul 2020, jumătate de milion de oameni, iar CNIPMMR spune că nevoia actuală este de un milion de oameni, din alte surse, cifrele oficiale dau, contradictoriu, o nevoie de forţă de muncă foarte mică, Pârvan a spus RL că datele acestea oficiale „sunt cifre statistice şi vorbe aruncate în vânt”.
Variabilele
Nişte cifre exacte, din economia reală, nici nu se pot da, spune acesta, pentru că nimeni nu le ştie cu exactitate şi sunt multe variabile care pot schimba datele problemei.
„Nu ştie nimeni de fapt (…) noi susţinem că avem comenzi. Dacă mâine comerţul mondial suferă, se duc şi comenzile noastre, şi construcţiile noastre, şi turismul nostru, pentru că toate au nevoie de oameni. Dacă economia performează, nevoia va fi mare. Şi a noastră, şi cea europeană, şi cea mondială. Dacă nu, îi vom da afară şi pe cei pe care-i avem”, a spus RL responsabilul PIAROM.
“O criză economică nu înseamnă neapărat deficit, nu înseamnă neapărat o scădere. O criză economică poate însemna şi neatingerea potenţialului economic”, a declarat, conform Agerpres, Jianu.
Liderul CNIPMMR susţine că România poate să crească din punct de vedere economic “mult mai mult decât o face în acest moment”. Numai că, a continuat Florin Jianu, „în momentul în care, în Turism, nu ai oameni cu care să lucrezi, nu mai deschizi un al doilea restaurant, în momentul în care, în Construcţii, nu ai oameni cu care să lucrezi, nu mai faci o nouă construcţie ş.a.m.d în toate domeniile”.
Conform unor estimări, la nivelul anului 2017, aproximativ 70.000 de români au plecat din țară pentru a munci în alt stat UE. În consecință, din ce în ce mai multe companii românești sau străine, mai ales din domeniul producției și HoReCa, au ajuns să refuze comenzi sau chiar să-și închidă porțile, deoarece nu găsesc suficienți angajați, atrage atenţia EY.
Sunt anumite zone economice (ca Timișoara, Cluj sau București) ce suferă cel mai mult din cauza deficitului de forță de muncă. Companiile din aceste părți ale țării caută să pună în aplicare soluții care să le rezolve problemele. Astfel, multe au ajuns să apeleze tot mai des la forță de muncă din afara Uniunii Europene pentru a-și acoperi posturile vacante, spune EY.
România liberă a aflat din piaţă că marile oraşe, în frunte cu Capitala, deja rezolvă spontan problema forţei de muncă. Foarte mulţi sud-americani, în primul rând brazilieni, cubanezi şi chiar venezueleni, state aflate în criză, lucrează în HoReCa. Şi se adaptează foarte repede, datorită compatibilităţii limbii lor materne cu româna.
Potenţial de dezvoltare ratat
Revenind, Jianu spune că, dacă nu ai forţă de muncă disponibilă, „nu poţi să îţi atingi potenţialul de dezvoltare. Eu cred că trebuie să abandonăm această problemă, această dramă a României, că patru milioane de români locuiesc afară, nu toţi o duc bine, nu toţi sunt fericiţi, ci trebuie să ne luptăm noi, antreprenorii, să le oferim acea perspectivă de a se întoarce acasă”.
Da, însă problema aceasta a repatrierii românilor din Diaspora este şi mai complexă. Odată ce s-au acomodat cu standardele occidentale, românii plecaţi în Franţa, Spania sau Italia, ori Marea Britanie sunt foarte greu de adus înapoi.
Profesorul de Economie Mircea Coşea a atras atenţia de mai mult timp României libere că statisticile din mai multe state care s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu emigraţia economică, demonstrează că, în medie, numai 15% dintre cei plecaţi se mai întorc în ţara lor de origine.
Cum reacţionează autorităţile? Pe 5 noiembrie 2018, a fost promulgată Legea 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.
Cele mai importante amendamente:
– Salariul de referință se modifică de la variantele anterioare, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară. garantat în plată;
– Pentru încadrarea și prelungirea dreptului de muncă la lucrătorii înalt calificați, va fi nevoie doar de două salarii medii brute, în loc de patru, cum prevedea anterior, spune Claudia Sofianu, partener EY România;
– Se simplifică obținerea avizului de muncă pentru lucrătorii permanenți, prin eliminarea procedurii de obținere a atestatului de recunoaștere a studiilor de la Ministerul Educației;
– Se reglementează intrarea și șederea pentru activități de cercetare științifică;
– Se reglementează noțiunea de lucrător au pair;
– Se înjumătățesc taxele la avizele de muncă de la 200 la 100 de euro, respectiv de la 50 la 25 de euro.
Promulgarea legii nr. 247/2018 va avea un impact pozitiv pentru mediul privat, reducând pragurile de încadrare și simplificând angajarea străinilor în România, crede EY.
În același timp, modificările vor spori aportul de cetățeni ai statelor terțe, atât în domeniul privat deficitar (HoReCa, IT, industria automotive, Construcțiile, retailul și centrele de servicii), cât și în zona de specialiști și cercetători pentru dezvoltare.
