Anunţul ANOFM se bazează pe prevederile Legii 76/2002 a şomajului. Valentin Ionescu, expert în management, fost secretar de stat în Ministerul Muncii în anul 2016, spune că Ministerul Muncii, prin ANOFM, dădea “subvenţii pentru tinerii absolvenţi la nivelul salariului minim pe economie” şi că actualul guvern nu a făcut decât “să actualizeze valoarea salariului minim brut pe economie”.
Este interesant de remarcat că subvenţia aceasta anunţată, de 2.250 de lei pe lună, se află, ca ordin de mărime, între cele două cote ale salariului minim brut pe economie diferenţiat, pe care Cabinetul Dăncilă a anun-
ţat că doreşte să-l aplice, însă nu se ştie când şi dacă o va face (2.080 de lei, pentru cei fără studii superioare, şi 2.350 de lei pentru studii superioare sau vechime în muncă peste 15 ani).
În timpul Cabinetului Cioloş, salariul minim brut pe economie era de 1.450 de lei. Acum este de 1.900 de lei. La ce anume se raportează deci această subvenţie? “Depinde de natura subvenţiei. Mai erau şi subvenţii acordate pentru mobilitate, care au alte valori, dar şi un fel de primă de angajare. Mai era subvenţia pentru tinerii ucenici, iar la tinerii absolvenţi era 900 de lei lunar”, a explicat pentru “România liberă” Ionescu.
Problema tinerilor „NEET’s“ neangajabili
Intenţia Guvernului este ţintită, printre altele, şi pe angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri peste 45 de ani sau părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET’s.
„Dacă Guvernul a modificat sumele, diferenţa de bani se dă din alocaţia prevăzută în bugetul asigurărilor sociale de stat.“ – VALENTIN IONESCU, EXPERT ÎN MANAGEMENT
Ce sunt aceşti tineri? Este vorba despre un segment de populaţie activă foarte important. NEET (din eng. Not in Education, Employment or Training) sunt tineri între 17 ani şi 24 de ani.
Conform definiţiei din Legea 76, un „tânăr NEET“ este o „persoană cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională“.
„Sunt categorii de persoane vulnerabile care figurează în legea modificată de noi. Nu sunt activi în nici un fel. Nu prea vor să muncească şi sunt greu angajabili“, detaliază expertul în management.
Bani europeni din Fondul Social European
Foarte important este că în acest program se dau bani de la Uniunea Europeană. „Când am negociat“, spune fostul secretar de stat din Ministerul Muncii, în subordinea căruia se afla ANOFM, „subiectul mi-a revenit mie, modificând Programul Operaţional Capital Uman
(POCU). Am făcut şi modificarea Legii 76, ca să-i putem include pe cei cărora li se adresează programul cu nişte subvenţii şi să se angajeze”.
Cum anume se dă această subvenţie? “Fie se dă direct angajatului, în anumite situaţii, pe mobilitate, fie se dă angajatorului. Noi cu UE am negociat anumite valori până în anul 2020”, a spus Valentin Ionescu RL.
Cei 2.250 de lei se vor primi lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
2.250 de lei lunar primesc angajatorii, timp de un an, pentru fiecare angajat şomer sau tânăr absolvent.
De aceeaşi subvenţie beneficiază şi angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care în termen de cinci ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată par-
ţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.
Dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar de subvenţie, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective.
Vor primi aceşti bani şi angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
Condiţii foarte stricte la fondurile europene
Dar aceştia sunt bani europeni şi sunt primiţi de la Comisia Europeană în condiţii foarte stricte. „Dacă Guvernul a modificat sumele (n.r.: diferenţa până la suma concurentă), se dă din alocaţia prevăzută în bugetul asigurărilor sociale de stat. Acum, dacă au majorat subvenţia, ei trebuie să obţină de la UE o majorare din Fondul Social European. Dacă Comisia nu aprobă, statul român e obligat să asigure diferenţa aceasta”, explică Ionescu.
Iar dacă se înţeleg, se împarte bugetul între bugetul asigurărilor sociale de stat şi ce dă UE, pe axa respectivă din POCU. Care este procentul de finanţare europeană din totalul sumei? Cofinanţarea românească era în anul 2016 de 25%, cu 75% bani europeni primiţi finanţare prin POCU.
Pe exerciţiul financiar 2014-2020, suma alocată pentru România era de circa 270-300 de milioane de euro, conform negocierilor din anul 2016, pe Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți (1.270.959.911 euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, din care 81.309.527 de euro rezervă de performanță; 24.853.622 de euro pentru Regiunea București-Ilfov, din care 1.688.063 de euro rezerva de performanță).
Pe Axa Prioritară 1 – Inițiativa locuri de muncă pentru tineri (230.693.510 de euro) se insistă pe NEET’s, iar pe Axa 3 şi NEET’s intră şi restul categoriilor vizate.
Ministerul Muncii a estimat, împreună cu ANOFM, că nu vor intra în program mai mult de 250.000 de persoane, cu tot cu primele de mobilitate.
„Numai că pe mobilitate au intrat foarte puţini. Sunt foarte puţini cei dispuşi să se mute de la domiciliu. Din momentul în care au familie, nu mai pleacă dintr-un oraş în altul“, a spus pentru „România liberă“ Valentin Ionescu, expert în management.
