Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Guvernul pune la punct un program de stat de creditare fără dobândă.

Creditul guvernamental de stat fără dobândă pentru studii stârneşte controverse

Guvernul pune la punct un program de stat de creditare fără dobândă. Banii sunt folosiţi în tranşe, de către beneficiari, din rezervele proprii, pentru ca apoi, pe baza documentelor acestora, să facă trageri succesive din credit.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 11.09.2018 - 15:33

Creditul este de maximum 40.000 de lei, pentru persoanele de 16 - 26 de ani, şi de maximum 35.000 de lei, pentru cele de 26 - 55 de ani. Dacă beneficiarul se angajează pe perioada creditării, mai poate cere încă maximum 20.000 de lei. Perioada de creditare este de cel mult 10 ani. Beneficiarul poate obține o perioadă de grație de maximum cinci ani, pe perioada studiilor, în care nu plătește nici o rată, urmând să le plătească în următorii cinci ani.

Creditaţii trebuie să fie înregistraţi în sistemul de învăţământ sau să facă o specializare, ori o reconversie profesională. Banii pot fi cheltuiți doar pe teritoriul României. Nu se dau toți odată, ci în tranşe, „în funcţie de facturile prezentate la decontare sau plata directă a furnizorului, pe baza facturii proforma".

Ca sistem de acordare a creditului, seamănă cu tragerile succesive de tranşe din fonduri europene nerambursabile. Bani pot fi cheltuiţi pentru: cărţi, rechizite, cursuri, reviste de specialitate; creșe, grădinițe, școli particulare, cursuri de specializare/calificare, taxe de studii, inclusiv master, doctorat, MBA, plata chiriei şi a utilităţilor, a locurilor de cazare în căminele studenţeşti, o parte din construcţia / achiziţia / modernizarea unei locuinţe, medicamente, analize, servicii dentare, intervenţii chirurgicale, achiziţionarea de calculatoare, laptop-uri, imprimante, softuri de specialitate, abonamente sau bilete culturale, costul publicării cărţilor sau al studiilor de specialitate, articole sportive etc.

 

Populism

Aurelian Dochia, analist financiar, spune că „este, evident, o mişcare populistă, care încearcă să transmită semnalul că Guvernul este preocupat de categoriile sociale vulnerabile, dar care, după părerea mea, în practică nu va avea un impact semnificativ. Nu va produce efecte şi cred că nici nu va fi utilizat prea mult”.

„Dacă ne uităm la ce se întâmplă în lumea reală”, explică expertul, „foarte puţine dintre persoanele între 26 şi 55 de ani urmează cursuri de reconversie profesională sau alte lucruri pe care ar putea să cheltuie aceşti bani”. Iar cei mai tineri, care sunt la studii, continuă Dochia, „nu din lipsa unui asemenea credit nu sunt în anumite forme de pregătire profesională şi învăţământ”.

40.000 de lei este creditul guvernamental maxim pentru studii, pentru persoanele de 16 – 26 de ani

„Mă îndoiesc că cineva face doctoratul pentru că primeşte un credit de acest gen. Trebuie să ai o anumită dorinţă de a urma o carieră. Dintotdeauna au existat soluţii, burse pentru carieră. Aşa, ca imagine, iniţiatorul speră să dea bine în opinia publică”, opinează analistul financiar.

 

Dantura pe credit

Se ridică totuşi câteva probleme. Dacă-ţi faci de exemplu dantura pe credit, cum poţi fi executat silit? Purtătorul creanţei tale nu poate să-ţi scoată dinţii din gură când te execută silit. Iar cine şi-a reparat sau şi-a mărit casa nu poate fi executat silit prin dărâmarea construcţiei ridicate pe banii din credit şi valorificarea cărămizilor, vopselelor şi mortarului din care s-a ridicat construcţia.

„Evident că există poarta deschisă şi pentru destul de multe fraude. Nu numai punerea danturii, dar şi construcţiile de locuinţe şi îmbunătăţiri lasă poarta deschisă”, a spus Dochia României libere.

Totuşi, „proiectele acestea sunt atât de complicate şi pline de restricţii şi majoritatea oamenilor se teme că ar putea să dea socoteală, deci nu cred că s-ar produce escrocherii”, este de părere expertul.

 

Nu e credit, ci redistribuire

Antreprenorul Octavian Bădescu este de părere că „iniţiativa este o prostie, un redistribuţionism care afectează negativ mentalitatea oamenilor. Ei se învaţă din adolescenţă să se îndatoreze, se învaţă că pot să primească fără să plătească, să consume acum fără să plătească nimic pentru aceasta”.

Bădescu a atras atenţia României libere că „nu Guvernul dă aceşti bani, Executivul redistribuie. Banii aceştia sunt redistribuiţi de la contribuabili. Sunt de la mine şi de la dumneavoastră şi, în mod normal, Guvernul trebuie să mă dacă vreau să fac asta”.

Aurelian Dochia, analist financiar: „Mă îndoiesc că face doctoratul cineva pentru că primeşte un credit de acest gen. Trebuie să ai o anumită dorinţă de a urma o carieră. Dintotdeauna au existat soluţii, burse pentru carieră.”

„În momentul în care eşti pe deficit bugetar permanent... întâi trebuie să fii pe echilibru sau excedent bugetar, ca să poţi să-ţi permiţi”, susţine Octavian Bădescu. „Nu poţi”, susţine antreprenorul, „să-ţi permiţi ca, din banii contribuabililor, să dai nişte cadouri, asumându-ţi-le ca şi cum ar fi de la tine. Aceasta este perversitatea iniţiativei”.

Pe care scrie, în viziunea lui Bădescu, „Guvernul României, care-ţi face un cadou”. De fapt, spune antreprenorul, „Guvernul României ia bani de la unii şi îi dă cadou altora. În final, cine plăteşte este contribuabilul. Faptul că nu există dobândă îţi creează o mentalitate complet eronată. Dacă vrei să studiezi, în primul rând trebuie să te ajuţi tu singur, să te angajezi, să studiezi”.

 

Mentalitate eronată

Octavian Bădescu continuă: „Pot să te ajute pentru aceasta familia ta, prietenii, poţi să convingi tu pe cine vrei. Aşa însă, tu obţii nişte bani fără să convingi pe nimeni. Cineva i-a luat cu forţa de la altcineva şi ţi i-a dat ţie. O mentalitate total eronată”.

Dar care sunt condiţiile pentru ca un credit să fie ceea ce trebuie să fie un credit? „Un credit”, a explicat Rl Bădescu, „trebuie să aibă două părţi care, de bunăvoie, agreează această relaţie creditat - creditor. Lumea, de bunăvoie, depune banii la o instituţie bancară şi ştie foarte bine că banca îi dă altcuiva, care, tot de bunăvoie, îi ia”.

Or, aici, din start, spune antreprenorul, „când statul acordă banii aceştia, avem o condiţie neîndeplinită: statul a luat forţat aceşti bani, nu de bunăvoie. Nu este de fapt un credit, este o redistribuţie. În mod normal, ar trebui să ai un fel de mandat de la cei care îţi dau banii aceştia, pe care îi iei prin taxe şi impozite. Poţi să-i aloci aşa, la discreţie, la orice ai tu chef? E o risipă”.

Comentarii

loading...