Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Creditele ipotecare garantate de statul român, în lei, numite Programul „Prima Casă“, ar putea dispărea – susţin surse experte.

Creditele ipotecare garantate de stat sunt pe cale de dispariție

Creditele ipotecare garantate de statul român, în lei, numite Programul „Prima Casă“, ar putea dispărea – susţin surse experte. Motivul: chiar dacă s-ar aproba acum plafonul de garantare al programului, acesta nu mai este atractiv pentru instituţiile bancare.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 13.02.2019 - 12:28

„Rămâne de văzut câte bănci vor mai intra în acest program. Chiar dacă au garanţia statului şi, implicit, sunt obligate să constituie provizioane mai mici, datorită faptului că acest produs a devenit neperformant, toate băncile ar trebui să renunţe la distribuirea sa“, susţine Economica.net.

Mai exact, toate ofertele existente în piaţă au o dobândă de maximum 5,5%, în condiţiile impuse de legislaţia programului. După introducerea taxei pe lăcomie, costurile – oricum mari – ale acestui produs au ajuns la minimum 7,5%, ceea ce înseamnă că băncile ar accepta să dea credite „Prima Casă“ cu o pierdere asumată de minimum 2%.

Dar dacă statul decide să acopere această pierdere de 2% şi să mai dea şi un bonus de 1% profit băncilor, ca un fel de contracte pe diferenţă? Este o posibilitate. Miza în speţă este aşa-zisa „taxă pe lăcomie“ din OUG 114.

Dar „există rezerva posibilităţii ca taxa aceasta să fie regândită, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public“, spune analistul imobiliar Ion Radu Zilişteanu.

Consilierul prim-ministrului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a declarat însă că taxa de 2% din piaţa energiei electrice ar putea fi regândită. „Nu s-a pus niciodată problema (n.r. – renunţării la taxa pe lăcomie)“, a spus recent Vâlcov.

Există însă nişte „discuţii pe «taxa de lăcomie», pe anumite aspecte, şi aici vorbim în special de partea de energie, şi acolo sunt nişte analize, pentru că în anul 2018, în afară de faptul că economia a dus-o într-un ritm bun, s-au făcut şi tot felul de analize care vor pregăti sau au pregătit reformele din acest an. Şi aici, în ceea ce priveşte energia, vorbim despre o componentă de reformă şi e posibil ca pe acest mic segment să se modifice“, a afirmat consilierul guvernamental.

 

Moarte naturală

Se doreşte, pe „Prima Casă“, modificarea unor clauze: limita de vârstă, avansul mai mare.

„Limita de vârstă nu o comentez“, a declarat Zilişteanu pentru „România liberă“, arătând că, la mărirea avansului, ar trebui „să ne gândim că avansul la creditele ipotecare în lei e 15%. La «Prima Casă» e 5%“.

Acum, dacă se măreşte la 8-11%, „aproape că nu mai există diferenţă faţă de produsele comerciale existente pe piaţă (n.r. – adică faţă de creditele ipotecare în lei obişnuite). Senzaţia mea este că vor să «omoare», aşa, de moarte naturală «Prima Cas㻓.

Programul are deja zece ani de existenţă, fiind lansat în luna mai a anului 2009 de prim-ministrul Emil Boc. „Prima Casă“ s-a dorit a fi un fel de mică gură de oxigen în vremuri de criză imobiliară acută.

„E adevărat“, spune analistul imobiliar, „însă numărul de tranzacţii generate nu a fost prea mare. 20.000 pe an, când în România, anual, se fac sute de mii de tranzacţii imobiliare“.

Consultantul imobiliar Ioan Bejan a declarat recent pentru RL că, în perioada anilor 2009-2018, au fost cumpărate de către chiriaşi 4.557 de apartamente, conform datelor furnizate de ANL.

Din totalul apartamentelor vândute, jumătate din chiriaşi au preferat să plătească un avans de 15%, iar restul rate la primărie. Aproape 20% din total au optat pentru achiziţia locuinţelor din surse proprii, iar 17% au apelat la „Prima Casă“.

Este extrem de sugestiv. După cum se observă, nici măcar chiriaşii ANL, despre care se presupune că sunt oameni cu mai puţină dare de mână, nu au apelat la „Prima Casă“ decât în proporţie de 17%. Iar ANL oricum, ca activitate imobiliară, are un impact minuscul în piaţă, faţă de care impactul Programului „Prima Casă“ este gigantic.

 

O chestiune de natură psihologică

Totuşi, ce a reprezentat, în aceşti zece ani, acest program de stat? „A fost mai mult o chestiune de natură psihologică. A ajutat piaţa“, susţine Ion Radu Zilişteanu.

Expertul afirmă că „în afară de cerere şi ofertă, la formarea preţurilor intervine şi un al treilea element – sentimentul, încrederea participanţilor la piaţă“. Practic, „Prima Casă“ a lucrat la acest sentiment în vremuri de criză, ajutând la crearea unui sentiment pozitiv pe piaţa imobiliară.

Dar dispariţia Programului „Prima Casă“ este cumva şi un mod de a scădea de la buget banii pe care trebuie să-i dea acum, teoretic, statul într-o perioadă de criză bugetară?

„Chestia cu faptul că statul dă bani... statul practic nu dă nimic“, afirmă Zilişteanu, explicând apoi că statul „ar putea da bani, dar creditele cu garantare prin Programul «Prima Casă» au fost cele mai puţin neperformante credite din România, iar creditele imobiliare, în general, aşa sunt“.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii a acordat peste 250.000 de garanții și promisiuni de garantare persoanelor care au accesat Programul „Prima Casă“, de la debutul său și până în prezent. 72% din totalul garanțiilor au fost atribuite tinerilor de 25-35 de ani, 21% persoanelor de peste 35 de ani și 7% celor de până la 25 de ani.

 

Omul gospodar întâi îşi plăteşte rata la casă

De ce sunt, totuşi, atât de performante creditele „Prima Casă“? „Prima grijă a omului, atunci când este vorba despre o casă de locuit, este să plătească rata. Nivelul de neperformanţă a fost extraordinar de mic“, atrage atenţia expertul.

Aşadar, statul a garantat cu bani, dar practic nu a plătit o sumă semnificativă. Ea a fost bugetată pe hârtie şi s-a întors în bugetul general la fiecare final de an, fiind folosită, treptat, pentru alte scopuri bugetare.

„Procedural vorbind, pentru bănci, lucrul cu statul pe «Prima Casă» este o povară birocratică suplimentară“, a declarat Ion Radu Zilişteanu pentru RL.

O bancă a simţit că urmează dispariţia „Prima Casă“ – a adăugat analistul imobiliar. Instituţia bancară s-a retras de mai mult timp din program, apoi „şi-a creat propriile produse de creditare ipotecară, care sunt foarte asemănătoare, cu excepţia avansului şi a faptului că statul nu garantează“.

Totul se petrece acum, în condiţiile în care acum zece ani Programul „Prima Casă“ fusese gândit să ajute sectorul construcţiilor. „Credeau că un procent de 85% din credite se va duce în construcţii noi, numai că procentul a fost invers, şi nu a înnoit fondul imobiliar“.

 

Fond imobiliar învechit

Astfel că în România, în continuare, fondul imobiliar este dominat de locuinţele din blocurile construite în anii ’80 ai secolului trecut. În proporție de 85% fondul imobiliar este reprezentat de aceste rezidenţiale.

Februarie este luna în care băncile îşi redefinesc strategiile pe anul 2019, în funcţie de OUG 114, chiar dacă există speranţe că celebra ordonan-
ţă va fi modificată – observă şi Economica.net. În a doua jumătate a lunii februarie sunt aşteptate şi delegaţii ale acţionarilor băncilor prezente în România, care vor decide, în funcţie de datele prezentate, viitorul plan de dezvoltare.

Aceasta pentru unele bănci. Pentru alte bănci, vor decide inclusiv dacă prezenţa în România mai rentează sau este cazul să mute subsidiara din România într-o altă ţară est-europeană.

Astfel, o serie de bănci au decis deja să restrângă mai rapid decât trebuia reţeaua bancară (în general, reduc într-un an ceea ce era prevăzut a se întâmpla în doi sau trei ani), stoparea oricărui tip de investiţii şi, odată cu acestea, punerea în ecuaţie a unor programe cu garanţie guvernamentală care între timp au devenit neprofitabile şi chiar generatoare de pierderi.

Comentarii

loading...