Cererea de intrare în insolvenţă depusă de Rompetrol SA a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, decizie ce poate fi contestată de reprezentanţii companiei.
După ce s-a judecat ani de zile cu statul român pe tema datoriilor la bugetul de stat, compania petrolieră Rompetrol are acum alte probleme. Este vorba de situaţia creanţei „Libia“, rezultată în urma vânzării către o companie spaniolă a unei concesiuni petroliere din ţara arabă. Spaniolii au făcut plata concesiunii, însă banii au rămas în cea mai mare parte la Rompetrol, companie condusă la acel moment de către omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat între timp.
Pentru a se proteja de executarea silită, kazahii au depus la finele lunii mai o cerere de intrare în insolvenţă, respinsă luni de către judecătorii Tribunalului Bucureşti.
Ce bani li se cer kazahilor
Suma totală imputată kazahilor, în solidar cu două persoane fizice, Alexandru Bucşă şi Petrică Grama, nu a fost comunicată de către niciuna dintre părţi. Corelarea informaţiilor disponibile indică faptul că nivelul datoriei, formată din principal şi dobânda aferentă perioadei 2001-2015, ar depăşi 200 de milioane de dolari.
„La sfârşitul anului trecut, societatea a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 5.01.2001. Aspectele avute în vedere de Curtea de Apel Bucureşti privesc fapte săvârşite în perioada 1999–2001, cu mult înainte de anul 2007, când KazMunaiGaz a devenit acţionarul majoritar al grupului de societăţi din care face parte şi Rompetrol SA. După pronunţarea deciziei respective, societatea şi-a arătat toată deschiderea în cursul procedurilor legale demarate de autorităţile fiscale pentru identificarea şi evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale“, informa compania zilele trecute. Potrivit autorităţilor fiscale dobânzile ar fi de trei ori mai mari decât debitul principal (reprezentat de datoria de 58,5 milioane de dolari menţionată de kazahi).
Care sunt efectele
Plata sumelor respective pune în dificultate compania şi afectează planurile de investiţii ale acesteia, spun oficialii companiei petroliere. Punerea în executare a deciziei instanţei, inclusiv a dobânzilor legale, creează un dezechilibru financiar major pentru societate, având efecte imediate în activităţile sale curente – întreruperea operaţiunilor de profil, a contractelor în derulare, a investiţiilor – şi implicit asupra angajaţilor, anunță Rompetrol. Cum faptele invocate de justiţie sunt anterioare cumpărării companiei de către KazMunaiGaz de la Dinu Patriciu, kazahii vor să îşi recupereze banii. “În acelaşi timp au fost iniţiate demersurile legale pentru punerea în executare a obligaţiilor asumate de către fostul proprietar al Grupului Rompetrol în contextul deciziei Curţii de Apel Bucureşti“, spun ei.
Istoria creanţei „Libia“
Creanţa „Libia“ provine din raporturile pe care compania de stat Rompetrol le-a derulat înainte de 1989, în numele statului român, în cadrul unui acord de explorare a unui perimetru petrolier din Libia. Valoarea creanţei a fost cuantificată, în 1993, la aproximativ 85 de milioane de dolari. Concesiunea a fost vândută de stat companiei spaniole Repsol, care ar fi făcut plata aferentă către Rompetrol. Compania, aflată în proprietatea lui Dinu Patriciu la acel moment, a păstrat mare parte din bani şi a returnat doar o mică parte a sumei încasate de la spanioli către stat. Dreptul de proprietate asupra creanţei a devenit o problemă extrem de disputată după 2005, pentru că procurorii au susţinut că Dinu Patriciu şi-a însuşit, fără drept, banii, pe care ulterior i-a plimbat prin diverse paradisuri fiscale pentru ca, în final, să-i verse drept investiţii la “Petromidia“, ca să-şi îndeplinească obligaţiile asumate la privatizarea acestei rafinării.
