Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Seceta aduce pierderi la Hidroelectrica

Compania Hidroelectrica, cel mai mare producător individual de energie din România, ar putea înregistra o vară fără profituri din cauza secetei, rezultatul final pe întregul an urmând să fie din acelaşi motiv inferior celui de anul trecut.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 12.08.2015 - 09:03

Compania Hidroelectrica, cel mai mare producător individual de energie din România, ar putea înregistra o vară fără profituri din cauza secetei, rezultatul final pe întregul an urmând să fie din acelaşi motiv inferior celui de anul trecut.

Remus Borza, administrator judiciar al companiei de stat Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, priveşte cu nostalgie la rezultatele anului trecut.  „Anul trecut am avut 3,2 mld lei cifră de afaceri  şi un profit istoric de 1,2 miliarde lei“, a declarat acesta ziarului „România liberă“. Anul acesta înregistrarea profitului va fi mai dificilă din cauza secetei. „Suntem în deficit hidrologic din iunie, continuat şi în lunile iulie, august şi care va fi  probabil şi în septembrie. Aceasta înseamnă debite foarte mici pe Dunăre, undeva la 2.400-2.500 metri cubi pe secundă, cu grade mici de umplere pe lacuri. Dacă anul trecut acest grad era în jur de 80%, acum suntem la 50-55%“, spune Borza.

Ca urmare rezultatele anului curent vor fi mai slabe, iar obţinerea profitului este încă nesigură. „Evident cifra de afaceri aferentă exerciţiului financiar 2015 va fi mai mică decât anul trecut estimăm sub 3 mliliarde lei, undeva la 2,7 miliarde lei“, spune el. Calculele făcute de Borza indică faptul că producţia Hidroelectrica va fi cu 2,5 milioane megawati mai mică decât anul trecut, urmând să se situeze, într-un scenariu optimist, la 16 milioane megawati faţă de 18,4 milioane megawati anul trecut.

Dacă în primele şapte luni ale anului Hidroelectrica a realizat un profit semnificativ de 800 milioane lei în luni de vară acesta s-a evaporat. „Este posibil ca în perioada august-septembrie să  nu mai facem profit dar nu vrem să facem nici pierdere“, spune el. La finele anului Hidroelectrica ar putea avea un profit, de un miliard de lei. „Cu un management corect poţi face profit nu mic, ci mare, chiar într-un an cu regim hidrologic sau pluviometric scăzut“, conchide Borza.

Situaţia ceva mai critică în care se află compania pare, însă, a fi speculată de alţi producători de energie. Deficitul de producţie este acoperit cu brio de producătorii de energie din cărbune. „Bucuria lor (a termocentralelor – n.red.). Rovinari merge la maximum, Turceni aproape de maximum, dacă mai creşte consumul, pornim termocentrala Petrom şi Iernut-ul“, declara luna trecută pentru economica.net Octavian Lohan, membru in conducerea Transelectrica.

Dacă în energetică unul câştigă, în timp ce altul pierde, în sectorul transporturilor găurile sunt generalizate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri a introdus restricţii generalizate pentru camioanele mai grele de 7,5 tone care circulă pe drumurile naţionale sau autostrăzile ce tranzitează judeţele Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu. „Restricţionarea circulaţiei este necesară pentru protecţia sectoarelor de drum asfaltat pe care, din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei, se produc deformaţii majore ireversibile, cu pierderea stabilităţii îmbrăcăminţii rutiere“, afirmă compania de stat.  Restricţiile vor afecta în special transportul local, nevoit să caute rute ocolitoare, afirmă Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri, din România (UNTRR).

Dinescu critică măsura afirmând că orice proiect de reparare a drumurilor naţionale ar trebui să ia în calcul temperaturile curente din România. „După logica firmei de drumuri în ţări precum Italia, Grecia, Bulgaria sau Spania ar trebui să nu mai fie turişti şi drumuri naţionale căci acolo tot timpul temperaturile sunt crescute“, spune el.

Efectele negative se regăsesc şi în transporturile de pe Dunăre. Micşorarea cotelor Dunării a obligat transportatorii fluviali să micşoreze numărul şi încărcătura barjelor din convoaie. „Sunt 25 de praguri pe Dunăre unde nu se poate trece cu convoiul. Într-un convoi de opt barje se trece cu câte o barjă la fiecare prag. Nu ştiu să vă spun ce înseamnă aceasta în cifre, dar situaţia este gravă“, spune Leonard Cotigă, director executiv la Asociaţia Operatorilor şi Armatorilor Fluviali din România. În agricultură seceta a afectat până în prezent 900.000 de hectare de teren, potrivit unui răspuns dat de Ministerul Agriculturii pentru Hotnews.ro.   

Citește totul despre:

Comentarii