România nu e pregătită pentru weekend fără hipermarketuri

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a propus închiderea hipermarketurilor la sfârșit de săptămână pentru a susține comercianții mici şi o pondere de 51% produse româneşti în magazine. Analiştii acestui domeniu economic critică intenţia demnitarului.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 24.02.2016 - 21:51

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a propus închiderea hipermarketurilor la sfârșit de săptămână pentru a susține comercianții mici şi o pondere de  51% produse româneşti în magazine. Analiştii acestui domeniu economic critică intenţia demnitarului.

Este dificil de impus astfel de reguli pe o piaţă liberă, care funcţionează pe principiile şi valorile UE, iar România ar atenta astfel la libera concurenţă, este de părere profesorul Mircea Coşea. „Cred că e o idee greşită. Problema s-ar pune dacă mediul economic românesc ar fi diferit de cel de azi, dacă ar exista o politică a statului de sprijinire a producătorilor mici şi mijlocii din agricultură şi din industria agroalimentară. Ca să nu vorbească în gol, domnul ministru poate îmbunătăţi responsabilitatea hipermarketurilor faţă de cumpărători”, a declarat Mircea Coşea pentru „România liberă”. Analistul a precizat că din lipsa de experienţă a ministrului Achim Irimescu „se naşte o idee foarte utopică”.

Acesta a mai explicat care sunt impedimentele şi piedicile existente în economia românească pentru ca soluția să funcționeze. „Nu există posibilitatea organizării în weekend a unor pieţe de gros. Nu avem producători itineranţi, cu rulotă, deci nu poţi să faci asta peste tot. Cei ce vând în pieţe sunt precupeţi - cumpără şi vând, nu sunt toţi producători”, a menționat Mircea Coşea. Dar, afirmă analistul, nu există spaţiile necesare pentru astfel de pieţe de gros şi, dacă o astfel de măsură ar fi luată, ar mări preţurile.

În plus, chiar dacă practică pe ascuns o politică monopolistă şi se mai înţeleg unul cu celălalt, hipermarketurile au reduceri mari, iar preţurile sunt mici, afirmă analistul, în timp ce un mic producător nu poate oferi aceasta. Structural, ca piaţă, dacă în weekend, în toată ţara, dispare un volum mare de produse, scăzând oferta, creşte cere-rea, ceea ce duce la creşterea preţurilor. „Dacă domnul minis-tru vrea să facă aşa ceva, îi trebuie o strategie de minimum cinci ani, începând cu legiferarea sprijinului acordat întreprinderilor româneşti agricole, pentru contracararea importurilor şi concurenţei neloiale”, a subliniat profesorul Mircea Coşea.  În plus, trebuie să acţioneze și pentru a reduce contrabanda şi evaziunea cu produse agroalimentare, cu distribuitori de origine turcă binecunoscuţi, “ce aduc mărfuri via Olanda”.

În fine, o altă problemă amintită de analistul economic este aceea că hipermarketurile din România sunt în mijlocul oraşului, ceea ce permite accesul tuturor. Dacă s-ar închide în weekend, mulţi oameni ce nu se pot deplasa nu s-ar putea aproviziona.  În locurile respective apare „un deşert comercial” fără magazine.Mircea Coşea atrage atenţia că „în România, în general, hipermarketurile sunt în mall-uri. S-ar aduce un prejudiciu şi mall-urilor, pentru că s-ar micşora foarte mult chiria”.

Mircea Coşea a subliniat că hi-permarketurile nu sunt numai o piaţă de bunuri agroalimentare, ci au raioane de electronică, bunuri de consum, produse auto-moto etc., lucruri pe care în general un om ce munceşte nu le cumpără decât în weekend, când are timp. Un televizor, un aragaz sau un frigider nu se ia la fel de repede ca o cutie de lapte sau o pâine.

„Dacă simultan, în toată ţara, s-ar închide toate hipermarketurile, nu avem micii producători care să ofere cantitatea uriaşă de produse necesare. Dl. ministru vrea să închidă hipermarketurile? Atunci să demonstreze înainte că a luat o serie de măsuri ca să avem o ofertă constantă, de bună calitate, din partea producătorilor locali”, a concluzionat Mircea Coşea.

Mai bine creștem competitivitatea

„Eronat, absolut eronat”, a comentat cu duritate şi analistul de politici agricole Mihai Lungu. „Înseamnă şomaj. Dacă hipermarketurile îşi reduc orele de muncă, disponibilizează personal. Dacă ele au vânzări mai mici, scad veniturile din taxe şi impozite. Hipermarketurile, prin definiţie, sunt zone economice de unde statul ia taxe şi impozite”, a comentat acesta pentru „România liberă”.

Mihai Lungu este cunoscut și ca întreprinzător privat în industria agroalimentară și a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Atunci când un demnitar ştie că are o situaţie dificilă cu taxele şi impozitele, cu balanţa cheltuieli - venituri, orice măsură ia trebuie subordonată cel puţin păstrării veniturilor, precizează acesta. „Nu cred că, dacă un hipermarket funcţionează mai puţine ore ca acum, oamenii îşi vor face cumpărăturile în târgurile producătorilor agricoli independenţi. Dacă ministrul Irimescu vrea să încurajeze vânzările poate lua alte măsuri, de creştere a competitivităţii. Producătorii români trebuie să se asocieze. Cât nu înţeleg asta, să-şi asume că nu pot vinde. Fiecare de capul lui nu va putea accesa mari magazine. Dacă 100 de fermieri din Matca produc 50 de tipuri de roşii, nu vor avea desfacere la Metro, dar dacă produc toţi aceeaşi roşie au împreună cât să vândă la Metro”, a menționat analistul.

Mihai Lungu dă exemplul coo-perativei olandeze Friesland, acolo unde sunt fermieri atât de pu-ternici financiar că au cumpărat producţie de lapte în România, respectiv Albalact. Dimineaţa, la 10.30, au cotaţia laptelui online. „Practic, ei deţin producţie în România, dar fermierii români nu. De aceea, agricultura la noi nici nu se dezvoltă, pentru că măsurile din UE, cum sunt gândite, sunt pentru a ajuta structurile asociative”, a explicat României libere analistul întreprinzător.

Lungu vine cu alt argument: în mall-uri toată cifra de afaceri ar scădea dacă se închide în weekend un hipermarket: unii oameni merg la un magazin, apoi trec prin acest tip de magazin, ori invers, creându-se vad, lanţ comer-cial integrat. Practic, s-ar închide toată galeria comercială.   

Protecție

Cum se face în Europa

Constant, producătorii agricoli din UE ies în stradă, de regulă pentru a cere măsuri protecţioniste. În Franţa, protestele se produc ritmic. În vara anului trecut, un camion românesc cu anvelope a fost atacat de producătorii agricoli revoltaţi de scăderea preţurilor la produsele lor. În ianuarie anul acesta, agricultorii greci au blocat puncte de frontieră, drumuri şi autostrăzi, iar în februarie au aruncat cu pietre în clădirea Ministerului Agriculturii din Atena, din cauza planului de reformă cerut de creditori. În noiembrie 2013, agricultorii bulgari au blocat autostrada Burgas – Sofia, nemulţumiţi că nu şi-au primit subvenţiile.

Citește totul despre:

Comentarii