Proiectul de lege şi actul constitutiv privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) sunt făcute de Legislativ fără respectarea aşa-numitelor „principii de la Santiago“ privind fondurile suverane.
Aceste principii obligă la transparenţă în administrarea fondului, o politică clară de investiţii şi prezentarea unor rapoarte publice detaliate. Grupul internațional de lucru pentru fondurile suverane (IWG) a fost înființat în anul 2008, la Washington şi a elaborat Principiile Santiago.
Grupul cuprinde 26 de state membre FMI: Australia, Azerbaidjan, Bahrain, Botswana, Canada, Chile, China, Guineea Ecuatorială, Iran, Irlanda, Coreea, Kuweit, Libia, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Qatar, Rusia, Singapore, Timor-Leste, Trinidad Tobago, Emiratele Arabe Unite și SUA.
Posibil administrator: BNR
„Din punctul meu de vedere, proiectul (n.n.: Legii fondului suveran) e făcut pe picior” , crede analistul economic Sorin Dinu. Acesta susţine că fondul „ar trebui administrat de BNR” şi dă exemplul Norvegiei, unde „o secţiune a băncii centrale se ocupă cu aceste investiţii”.
„Din păcate, cei de la BNR se pricep la toate şi la nimic. Ştim foarte bine greşelile lor de politică monetară, despre care nu s-a discutat. De fapt, ne trebuie o nouă lege a Băncii Centrale. E vorba despre credibilitate”, a opinat Dinu pentru RL.
Consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, a reacţionat. „Ce greşeli de politică monetară a făcut BNR? O critică unii şi alţii că, de pildă, nu a ridicat dobânda de politică monetară într-un anumit moment, n-a scăzut-o în alt moment? BNR are o politică dovedită a fi foarte bine structurată în perioada crizei”, a spus Vasilescu, atenţionând că sistemul bancar din România e printre cele mai stabile din UE.
BNR nu are atribuţii în privinţa unui eventual fond suveran, spune reprezentantul instituţiei. „Nu ştiu dacă cineva de la Banca Naţională a fost sau nu consultat în chestiunea Fondului. La urma urmei, Guvernul poate să colaboreze cu BNR. Legea spune că colaborarea poate fi făcută dacă nu se aduce ştirbire atribuţiilor stabilite de lege pentru Banca Centrală”, a atras atenţia Adrian Vasilescu.
Oficialul BNR a afirmat că „într-o bancă centrală problemele sunt atât de complicate, complexe, specifice şi generale, încât foarte mulţi ce s-au încumetat din afară să facă analize, fără să aibă toate datele statistice, toate rezultatele, au eşuat”.
E bun exemplul norvegian de administrare a fondului de către banca centrală? „Interlocutorul dv. s-a dus într-o direcţie greşită”, a afirmat Adrian Vasilescu, explicând că „Norvegia nu e stat UE. BNR face parte din sistemul european al băncilor centrale, ce lucrează pe normative şi norme comune, unde apar regulamente implementate cum sunt ele, ce se aplică precum o lege internă. Aşa ceva nu există (n.n.: BNR să administreze fondul suveran) în sistemul central al băncilor europene”, a afirmat Vasilescu.
Obiectivele FSDI, neclare
Cum trebuie să funcţioneze fondul? Dinu crede că FSDI „ar trebui să ajute la dezvoltarea Bursei de Valori, să fie motorul, ancora marilor proiecte de investiţii ale României, cu factor de multiplicare”.
„Principiile de guvernanţă sunt esenţiale: cine conduce fondul, cum sunt aleşi membrii conducerii. Cele 24 de principii Santiago sunt listate în actul constitutiv, dar nu sunt de trecut în statut. Ele trebuie implementate în modul de conducere şi administrare a societăţii”, a concluzionat expertul.
Obiectivul FSDI trebuie să fie clar, dar proiectul de lege întocmit de Camera Deputaţilor nu e astfel. „Statoil are un comitet de etică şi o lege ce stabileşte resursele. Acestea sunt veniturile din redevenţe ale guvernului norvegian şi din dividendele de la Statoil”, a spus „României libere“ analistul economic.
„Şi la proiectul românesc se stabilesc resurse, dar foarte vag”, explică acesta. Government Pension Fund Global e unul dintre cele două fonduri suverane norvegiene. Celălalt e Government Pension Fund Norway. Ambele formează Government Pension Fund of Norway.
Statul norvegian, acţionând prin Ministerul Energiei şi Petrolului, deţine 67% din Statoil. Veniturile de la Statoil ajung în Government Pension Fund Global. Care ar trebui să fie însă obiectivul fondului suveran românesc?
De a face investiţii cu randament şi profit cât mai bune, în condiţii de risc minim. „La Fondul European de Investiţii Strategice, apare un criteriu. Să se facă investiţii care contribuie la dezvoltarea economică şi creşterea ocupării. Fac investiţii unde acestea au impact maxim asupra economiei. La Statoil, Comitetul de etică stabileşte că sunt interzise investiţiile în producţia de armament şi nucleară şi cele ce încalcă convenţiile internaţionale. De exemplu, în mine antipersonal”, spune Sorin Dinu.
„Buget în interiorul bugetului“
„Fondul nostru ar trebui creat ca să ajute la dezvoltarea economiei, la creşterea ocupării şi a bunăstării populaţiei. În proiectul FSDI, nu se face nici o referire la investiţiile pe termen lung, ce aduc avans economic şi creează ocupare, prietenoase cu mediul, care combat schimbările climatice”, subiniază analistul economic.
„România liberă“ a chestionat mai mulţi analişti economici, de-a lungul timpului, care au acuzat lipsa de transparenţă a ceea ce intenţionează să facă Executivul. De exemplu, universitarul Mircea Coşea a spus că Fondul Suveran va fi „un mod simplu de prăduire a bugetului”.
„Ar trebui ca acest fond să fie nu numai în linie cu criteriile de la Santiago, dar şi cu ce se întâmplă la UE, cu Tratatul de guvernanţă fiscală”, a declarat acum „României libere“ Coşea.
„Eu nici nu mi-am pus problema criteriilor de la Santiago. Până la ele, avem de rezolvat nişte probleme mult mai simple. Sistemul de finanţare, cel de management, responsabilitate. Instituţionalizarea”, a explicat universitarul.
El spune că ce se întâmplă acum „înseamnă scoaterea unui buget din interiorul bugetului. Regulile de management şi de responsabilitate sunt altele. Ministerul de Finanţe va fi baci şi aici, şi la buget. Poate oricând să facă malversaţiuni între cele două”.
