Dacă actul normativ al supermarketurilor trece de Parlament, retailerii ar putea fi obligaţi să vândă cel puţin 50% produse româneşti. Analistul economic Mircea Coşea afirmă că proiectul are “un pronunţat caracter populist” şi nu va duce la rezolvarea problemelor producătorilor.
“Această lege e în sfârşit dovada că cineva se ocupă şi de producţia naţională de alimente şi produse prelucrate, dar din păcate este insuficient de bine fundamentată, are un prea pronunţat caracter populist şi, după părerea mea, nu va duce la rezolvarea problemei, care nu e în magazine, ci la sursă”, a declarat Mircea Coşea, care este profesor de Economie. Analistul susţine că proiectul legislativ are la bază o intenţie bună, dar, în general, legile ce se concentrează pe ultima verigă a producţiei – desfacerea, fără să pună accentul pe producţie şi pe intermediari, nu au sorţi de câştig, cu rezultate în avantajul cumpărătorului. “Aştept anumite lucruri, ce ţin de încurajarea producătorilor, de rezolvarea problemei falşilor producători ce invadează pieţele şi mai ales aştept măsuri de ordin fiscal, care să aibă în vedere stimularea producătorilor”, a precizat pentru România liberă analistul.
Concret, de ce nu va avea legea efectul scontat? Pentru că “apare diferenţa evidentă dintre libertatea de a desface 50% din produse, la un volum relativ mare de vânzări al supermarketurilor, şi capacitatea de producţie a României, a producătorilor interni. Această capacitate e clar insuficientă şi va duce până la falsificarea producţiei şi la fel de fel de malversaţiuni, ca de exemplu marfă străină în ambalaje româneşti, ceea ce se întâmplă şi acum”, arată specialistul. Sunt produse alimentare desfăcute în România, dar făcute în altă parte. “Cred că acest lucru va duce şi la o încetinire a procesului de reglementare a infrastructurii de desfacere a produselor româneşti. Aştept ca aceste produse să fie desfăcute în pieţe specializate, de tip orăşenesc, aşa cum se întâmplă şi în alte părţi, unde accesul e mai facil, iar plata diferitelor taxe – fel de fel de sume de bani pe care supermarketurile le adaugă, să fie eliminate”, a detaliat Mircea Coşea.
Pe de altă parte, analistul a atras atenţia că supermarketurile nu formează azi în România o reţea care să acopere întreg teritoriul ţării. “Sunt concentrate în zone urbane, deci e o măsură ce nu va conduce decât la apariţia unor situaţii care pot îmbrăca chiar anumite forme de presiune şi sabotaj: lipsuri în magazine, supermarketurile se vor plânge că nu pot să ofere marfa necesară pentru că producătorii nu sunt de calitate sau nu au apărut cu marfa la livrare”, a spus expertul.
Este un fapt consacrat că industria alimentară modernă e structurată astfel că este foarte dificil să respecţi procentual regula de provenienţă a produsului. Ce faci cu merele, dacă se termină cele de un anumit soi de la producătorul român? Dar cu un anumit sortiment de suc de mere? Opreşti producţia? Sau cazul lactatelor: în vana de producţie, nu poţi pune constant cel puţin 50% lapte românesc. Mai mult, este o problemă de principiu, ce trebuie analizată în alt context. “În momentul când nu ai capital românesc în industria prelucrătoare, ce înseamnă produs românesc? Produs creat în România cu muncitori români sau produs creat de capitalul străin? Capitalul străin care produce în România nu poate fi culpabilizat şi o parte din profit nu se capitalizează pe teritoriul ţării, el pleacă peste graniţe. Nu este produs românesc în sensul adevărat al cuvântului, adică al efectului plenar pe care îl are asupra pieţei”, a subliniat Mircea Coşea.
