În ultimii 12 ani s-au plantat doar 8 km de perdele de protecție a drumurilor împotriva viscolului. Necesarul este de 1.700 de km.

S-a aprobat în 2002, a primit banii necesari de-abia 12 ani mai târziu, în 2014, iar aceştia au fost cheltuiţi în proporţie mai mică de 10%, astfel decurge Programul privind înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 04.01.2015 - 22:58

S-a aprobat în 2002, a primit banii necesari de-abia 12 ani mai târziu, în 2014, iar aceştia au fost cheltuiţi în proporţie mai mică de 10%, astfel decurge Programul privind înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie.

Deşi există un program naţional de plantare a lizierelor de pădure care să protejeze carosabilul de sulurile de zăpadă iar costurile de implementare ale acestui program nu sunt uriaşe, respectiv 2.500 de euro pentru plantarea unui hectar de perdea forestieră, România are în prezent doar 700 de hectare de liziere de protecţie. Necesarul este de 20.000 de hectare, adică de aproape 30 de ori mai mult. Aceasta înseamnă că există 1.752 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale neprotejaţi în caz de viscol.

O aventură legislativă

Istoria legislativă a programului naţional privind înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie este veche, durând din 2002, an în care a fost adoptată o primă lege în acest sens, anume Legea 289 care însă nu a funcţionat niciodată. În urmă cu ceva mai mult de un an, în decembrie 2013 Guvernul adopta un OUG menit să elimine erorile legislative din legea menţionată, însă nici aceste prevederi nu s-au dovedit a fi aplicabile. A devenit evident că şi noile prevederi trebuie schimbate. În iunie 2014 Guvernul a adoptat din nou un OUG, iar oficialii de la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultuiră, ieşiţi brusc dintr-o iarnă dificilă caracterizată din numeroase blocaje ale traficului pe şosele, au devenind brusc optimişti. „Avem 30 de milioane de lei în buget, prevăzuți pentru acest program de perdele forestiere. Eu sper ca noi să putem în luna aprilie să facem, deja, primele perdele forestiere, și să înțeleagă și proprietarii de terenuri să vină parte în proiect. De altfel, ei vor primi o rentă, conform legislației, de 10 ori prețul pe hectar, prețul mediu al masei lemnoase din anul respectiv, aproximativ 1.000 de lei pe an și pe hectar”, spunea în primăvara anului trecut Lucia Varga ministru delegat de resort.  

Planurile sale prevedeau realizarea, în prima etapă, a unor perdele cu o lungime de 870 de kilometri, din cei 1.700 de kilometri de drumuri de-a lungul cărora trebuie plantate aceste perdele. Programul urma să se desfăşoare pe parcursul a cinci ani.

Doar  8 kilometri din 800 de kilometri

În pofida optimismului, a faptului că au fost alocaţi banii necesari, programul a înregistrat în anul încheiat un ritm dezamăgitor. Prima perdea forestieră de protecţie a fost plantată de abia în luna noiembrie, pe Autostrada Soarelui, şi are doar 8 kilometri lungime. Aceasta deoarece Romsilva, entitatea statului responsabilă de derularea programului, nu a avut la dispoziţie şi terenurile necesare. Cum perdelele trebuie plantate la câteva zeci de metri de drum, în afara limitelor de proprietate ale statului asupra drumului, este necesar fie acordul proprietarilor asupra plantării, fie exproprierea acestora de loturile necesare.

Potrivit declaraţiilor făcute de directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, la momentul încheierii plantării puieţilor, compania de stat s-ar ocupa doar de plantarea perdelelor forestiere pe terenurile statului. Romsilva aşteaptă exproprieri pe celelalte tronsoane sau acordul proprietarilor, pentru a relua plantările de perdele forestiere de protecţie în  primăvara acestui an, adăuga el. Crăciunescu opina că  Romsilva se va ocupa de plantări pe terenurile statului, în timp ce celelalte pot fi făcute de firme particulare.

Sistemul nu pare a funcţiona. Existenţa perdelelor forestiere nu numai că ar asigura condiţii superioare de circulaţie pe timp de iarnă, dar ar duce şi la înjumătăţirea costurilor cu deszăpezirea drumurilor, în condiţiile în care sumele suportate pentru curăţarea carosabilului de omăt sunt printre cele mai mari din UE.   

Citește totul despre:

Comentarii

loading...