Apa Nova Bucureşti se reinventează prin dialog cu cetăţenii

Două milioane de oameni numără Bucureștiul şi cele două milioane de oameni trebuie să aibă mereu apă bună de băut, fără niciun fel de compromisuri. Este o chestiune de siguranță națională, dacă doriți. Nimeni nu se joacă cu sănătatea oamenilor – şi specialiștii Apa Nova Bucureşti cu atât mai puţin.

Share

Andrei Mărgăritescu 0 comentarii

Actualizat: 07.08.2016 - 22:11

Tarifele companiei care distribuie apă potabilă locuitorilor din Capitală au scăzut în 2016 datorită finalizării unor investiții și reducerii TVA, a declarat într-un interviu pentru România liberă Mădălin Mihailovici, directorul general al companiei Apa Nova Bucureşti.

 

Consultarea publică organizată de Apa Nova București a fost o premieră în România de azi. Ați ales să intrați, pur și simplu, într-o înfruntare directă – asta la prima vedere, pentru că până la urmă s-a realizat un schimb de idei și soluții. S-a văzut, cred că de aici ar trebui să pornim, nevoia oamenilor de a fi informați pentru serviciile pe care tot ei le plătesc.

Mădălin Mihailovici: Și eu m-aş simţi mai în siguranță, în calitate de contribuabil, dacă aş afla din astfel de consultări publice despre strategiile naţionale în materie de fiscalitate, educaţie, sănătate, infrastructură. Revenind la Apa Nova Bucureşti: este o companie românească, parte a liderului mondial Veolia, iar contractul cu bucureștenii figurează în topul Băncii Mondiale. E un contract bazat pe eficienţă şi pe performanţă, dat ca exemplu de bune practici peste tot în lume. Ei bine, cu o asemenea carte de vizită, suntem obligați să cultivăm încrederea reciprocă. Până acum au existat trei lumi - autoritatea locală, compania și cetățenii – şi aceste lumi nu s-au vazut niciodată faţă în faţă; au schimbat între ele ștampile, facturi. Ori, eu cred că civilizația înseamnă altceva şi altceva-ul asta începe cu o strângere de mână şi o privire ochi în ochi. Cu încredere adică.

Două milioane de oameni numără Bucureștiul şi cele două milioane de oameni trebuie să aibă mereu apă bună de băut, fără niciun fel de compromisuri. Este o chestiune de siguranță națională, dacă doriți. Nimeni nu se joacă cu sănătatea oamenilor – şi specialiștii Apa Nova Bucureşti cu atât mai puţin. Eu, directorul Apa Nova, beau apă de la robinet.

Ce efect a avut consultarea publică? Presupun că oamenii au venit cu cereri concrete.

M.M.: Le-am spus celor prezenţi încă de la început că suntem acolo, în faţa dumnealor, tocmai pentru a avea un dialog onest, cu cărţile pe masă. Noi am explicat oamenilor ce facem de fapt, ce se află în spatele unei banale defecţiuni, câţi specialişti monitorizează şi intervin pentru buna funcţionare a sistemului, domniile lor au venit cu cereri concrete. În puţine cuvinte, fiecare parte a pus ceva în plus la consolidarea încrederii. Ca prin efect, la sugestia oamenilor, facturile Apa Nova vor fi încasate lună de lună şi nu la două luni cum era până acum. Bucureştenii ne-au spus că preferă aşa şi noi aşa facem. E cumva contrar trendului european al companiilor de utilități care preferă facturarea la perioade cât mai lungi, chiar până la un an, dar e în beneficiul consumatorilor noștri. Ne-a bucurat enorm faptul că toţi au recunoscut calitatea apei din București,. Şi asta la un preţ de câțiva bani litrul.

Succesul evenimentul ne-a mai arătat un lucru; singura cale corectă prin care putem evolua este dialogul constant, onest și transparent cu bucureștenii.

Peste tot în lume, prețurile rămân subiect de controversă, peste tot în lume beneficiarul are impresia că se poate și mai ieftin. În fostul spațiu comunist cu atât mai mult există ideea că totul e scump – inclusiv apa și canalizarea. Cine stabileşte prețurile pentru aceste servicii în București? Primăria? Apa Nova Bucureşti?

M.M.:  Nimeni din Apa Nova Bucureşti şi nimeni din cadrul Primăriei nu decide discreţionar preţul. Tarifele sunt calculate de către o echipă de experţi intenaţionali, pe baza unei formule elaborate de Bancă Mondială şi reflectă costurile asociate prestării serviciilor. Formula din contratul cu PMB are mai multe componente printre care costurile de funcţionare, procesele tehnologice implicate, investiţiile, factori naturali (ex. calitatea apei brute care este procesată), nivelul taxelor şi impozitelor.

Există două tipuri de modificări de preţ: cele ordinare, care ţin de actualizarea în raport cu inflaţia (atunci când se depăşesc nişte praguri de variaţie) şi cele extraordinare, care ţin de preluarea administrării unor noi obiective sau activități care de regulă înseamnă investiţii suplimentare. Spre exemplu, construirea Staţiei de tratare apă potabilă Crivina, realizarea Reţelelor telescopice, înlocuirea branşamentelor din plumb, curăţarea casetei, realizarea canalului de legatură, modernizarea Staţiei de Epurare Glina, etc. Pe baza raportului emis de Comisia de Experți internaționali independenți (aleşi prin tragere la sorţi), Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) decide dacă acceptă sau nu modificarea de tarif propusă.  Să ştiţi că de la începutul lui 2016, tarifele noastre au scăzut până acum de două ori. Vă întreb: mai cunoaşteţi vreun operator de servicii publice din România care a redus preţurile?

În cazul nostru, tarifele au scăzut în primul rând datorită finalizării unor investiţii şi reducerii TVA, deci datorită reducerii costurilor şi taxelor. Investiţiile au fost demarate de mult timp, conform unui calendar foarte exact şi au fost finalizate conform graficului.

Şi calitatea nu e afectată? Mă gândesc la celebra zicere englezească: suntem prea săraci ca să ne permitem lucruri ieftine.

M.M.: Cel mai bun preţ este mereu preţul corect. În cei 15 ani de când Apa Nova administrează apa şi canalizarea Bucureştiului, lucrurile s-au schimbat esenţial în bine. Stiţi ce vă spune un spaniol sau un francez când îi intraţi prima dată în casă? După ce vă salută? Să nu beţi apă de la robinet. În tot Occidentul cam aşa merg lucrurile... Au cu siguranţă alte avantaje, dar la apă stăm foarte bine. Oamenii trebuie să știe că în Bucureşti apa nu iese din staţie dacă nu este bună de băut. Sunt 55 de parametrii din care unul singur dacă nu este respectat, uzina de apă se blochează. Da, nu mai curge apă la chiuvetă. Calitatea apei este controlată automat, continuu şi permanent pe fluxul de producţie, sunt parametri fizici, biologici şi microbiologici care trebuie respectați cu maximă strictețe. În plus, în reţeaua de distribuţie se fac analize în 50 de locuri, stabilite de Direcţia de Sănătate Publică. Pe lângă toate acestea, mai puneţi la socoteală că activitatea Apa Nova Bucureşti e verificată de numai puţin de 13 entităţi ale statului român, plus controlul companiei-mama, Veolia. Când eşti lider mondial, când peste 100 de milioane de oameni beau apă furnizată de tine, când ai 4245 de uzine pe toată planeta, cand te cheamă japonezii să le decontaminezi Fukushima sau chinezii să tratezi apele toxice la Tianjin, ei bine, nu-ţi permiți nicio abatere de la calitate, indiferent unde operezi. Veolia deţine şi savoir faire-ul necesar desalinizării apei şi transformării acesteia în apă potabilă, resursă preţioasă în ţări cum ar fi Emiratele Arabe Unite şi Kuweit.

Aici nu intervine faptul că Bucureștiul nu a investit, decenii la rând, în infrastructură? Mă gândesc la vechimea ei. Erau celebre pe vremuri inundațiile la fiecare ploaie, la fel de celebre au ajuns și canalele Bucureștilor, mai ales după ce tabloidele englezești au dat de așa numiții aurolaci.

M.M.: Da, este adevărat că infrastructura Bucureştiului este amplă şi în general veche. La suprafaţă lucrurile par simple și din păcate adevăratele provocări, cele profesionale, nu se văd niciodată la televizor. Aș vrea să vă spun ceva dincolo de reportajele presei din Occident, pe cât de grijulie cu aurolacii români din 90 pe atât de indiferentă cu dezaxații lor care fac acum breaking-news-uri planetare: doar anul trecut, Apa Nova a produs şi a trimis în reţeaua de alimentare 170 de milioane de metri cubi de apă potabilă, adică echivalentul unei garnituri de tren de 24 000 de kilometri. Jumătate din lungimea Ecuatorului... Apa Nova Bucureşti operează 2355 de km de canal, cam de la București până la Paris. Mai sunt cei 2507 km de conducte de apă, adică distanţa Bucuresti-Londra. Asta în condiţiile în care am luat pe umeri proiecte imense: am curăţat caseta de sub Dâmboviţa, unde nu mai intervenise nimeni din 1986. După curăţare, pe acolo am transportat debite mai mari de 200 de mc/s. Notați că debitul multianual al Oltului este de 196 mc/s. La ploaia din 1 august 2015 am evacuat un volum de 11 milioane mc de apă, egal cu volumul maxim la acumulării Lacul Morii. Aceste lucruri trebuie ştiute, măcar pentru oamenii aceia care trăiesc şi curăţă mai mult pe sub Bucureşti decât deasupra lui. Ei nu apar la tv, nu taie panglici, dar sunt eroi cu adevărat.

Aceiași oameni au salvat oraşul de la adevărate catastrofe şi amintesc aici situaţia de la Podul Izvor, Mihai Bravu, Bd. Eroilor Sanitari, etc. Au fost cazuri în care experienţa tehnică ne-a permis să anticipăm iminenţa surpărilor (Mihai Bravu), să alarmăm autorităţile competente şi să intervenim pentru limitarea consecinţelor (Eroii Sanitari), dând o mană de ajutor companiilor care au generat problemele. Iar reacțiile oamenilor ne arată că facem bine aceste lucruri. Ba chiar suntem atât de prezenți în conștiința oamenilor ca o companiei ce intervine de fiecare dată când este nevoie încât suntem solicitați se rezolvăm și probleme pe care, din păcate, nu le putem rezolva. Ca un exemplu anecdotic, suntem solicitați chiar să rezolvăm problema țânțarilor.

 

"De la începutul lui 2016, tarifele noastre au scăzut până acum de două ori. Vă întreb: mai cunoașteți vreun operator de servicii publice din România care a redus preţurile?" 

 

Da, am văzut și incidentul de la intersecția cu Floreasca. Se putea întâmpla o nenorocire...

M.M.: Gândiţi-vă că acel canal colector a fost dat în folosință în 1906. Nu suntem extratereştri, nu avem un inel magic pe care să-l învârtim pe deget şi totul să fie ok. Am stat în subteran, specialişti, muncitori, conducere Apa Nova ca să rezolvăm în câteva zile ceva ce nu s-a reparat de 110 ani. Infrastructura Bucureştiului e una veche. Nu doar la noi e aşa, amintiţi-vă de Florenţa, oraş turistic prin execlenţă, în care surparea a înghiţit câteva maşini. Toată Europa e aşa, dar trebuie să înţelegem: ne place cultura europeană pentru istoria ei şi pentru felul în care regăsim istoria asta la tot pasul, dar e timpul să ne asumăm că timpurile vechi ne-au lăsat şi o infrastructură veche, vulnerabilă în condiţiile traficului de acum, spre exemplu. Încercăm însă, și în mare parte reușim, să prevenim astfel de situații și, în același timp, să ne aducem o contribuție la buna funcționare a orașului ca întreg. În acest caz, nu ne-am limitat la repararea avariei efective, avem un program de prevenție, necesar, având în vedere vechimea infrastructurii pe care o operăm. Am decis continuarea lucrărilor prin consolidarea canalului colector în zona Spitalului de Urgență, dată fiind natura specială a deșeurilor și importanța deosebită a acestei locații.

Să vorbim despre inundaţii. Pot fi evitate sau ne vor lovi în fiecare an?

M.M.: Într-o anumită măsură doar – şi asta pentru că natura e mai puternică decât orice utilaj din lumea asta. Ştiu că ploile masive aduc disconfort, dar mai ştiu că niciun sistem de canalizare din lume nu poate face faţă furiilor naturii. Repet, trebuie să înţelegem că natura e în schimbare şi trebuie să ne adaptăm. Vorbim de inundaţii... La Bucureşti au fost câteva străzi cu probleme, majoritatea oamenilor au înţeles situaţia. Dar hai să ne gândim un pic la Parisul cu cei trei mii de evacuaţi, hai să ne gândim la Berlinul de zilele trecute, cu cartiere întregi sub apă, să ne gândim la Cannes, da, oraşul-vedetă de pe Coasta de Azur, unde au murit oameni încercând să scape de furia apelor. Cu natura nu te pui, te adaptezi. Ştiu că aşteptările bucureştenilor sunt mari, mai ştiu că eforturile noastre sunt mari şi de multe ori supra-omeneşti, dar una peste alta n-aţi văzut nici oameni evacuaţi, nici cartiere sub apă şi nici, Doamne ferește, morți.

Apoi, cred că este important să vedem evoluția situației. Dacă la preluarea contractului de concesiune erau cam 15.000 de sesizări pe an referitoare la avarii în rețeaua de canal, acum avem maxim 500. Asta înseamnă că programul de prevenție pe care Apa Nova îl desfășoară voluntar și prin care reușim să preîntâmpinăm avarii și să desfundăm canale înainte de apariția unor situații neplăcute funcționează. 

În 29.06.2016, a avut loc în București, un fenomen meteo deosebit cu o probabilitate de apariție la zeci de ani. De exemplu, pluviometrul Grozăvești a înregistrat în 45 min un cumulat de 40.4 l/mp, probabilitate de apariție o dată la 20 ani, mult peste capacitatea de transport proiectată a rețelei de canalizare. În condiții de exploatare normală debitul mediu tranzitat este de ~ 9 m3/s, iar în ziua respectivă s-a ajuns la un debit de peste 127 m3/s.

A propos de tăiat de panglici, vă poziționați într-un fel sau altul față de politica românească? Unii au găsit în numele companiei pe care o conduceți un bun prilej de campanie electorală și încearcă să facă din beneficiarii direcți ai dumneavoastră soldați în propriul exercițiu electoral.

M.M.: În compania Apa Nova București nu există oameni politici. Avem buget zero pentru campania electorală, treaba noastră este să furnizăm apă de calitate şi asta facem.

"Oamenii trebuie să știe că în Bucureşti apa nu iese din staţie dacă nu este bună de băut. Sunt 55 de parametrii din care unul singur dacă nu este respectat, uzina de apă se blochează. Da, nu mai curge apă la chiuvetă."

 

Ați avut sentimentul că trebuia de multă vreme să existe astfel de consultări publice. S-a văzut că bucureștenii ar fi vrut să vă vorbească despre problemele lor, la un moment dat chiar au reproșat companiei că a tăcut atâta vreme. Oamenii vor să afle detalii legate de preț, calitate, probleme și soluții.

M.M.: Este adevărat că am greşit în comunicare, ne asumăm asta. Bucureștenii au dreptul de a fi informaţi constant despre munca noastră, cu bune şi cu rele.

Dar chiar dacă nu am vorbit foarte mult, noi am făcut ceea ce e necesar. În anul 2000, când Apa Nova Bucureşti a preluat concesiunea de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), costurile pentru apă şi canalizare însemnau 7,1% din venitul unei familii; în 2015, ponderea acestora s-a redus la 2,4%. Dintre capitalele europene învecinate, doar Belgradul şi Sofia au preţuri mai mici decât noi, dar acolo modernizarea staţiilor încă aşteaptă; la Sofia apa curge gravitaţional, iar staţia de epurare nici nu se compară cu ceea ce avem noi la Glina, de exemplu. Când staţia lor s-a blocat, bulgarii tot la specialiştii noştri au apelat. Budapesta, Varşovia, Bratislava sau Praga, că să trecem la Europa Centrală, au preţuri mult peste noi, unele mai mult decât dublu. În Vest ţi se spune să nu bei apă de la chiuvetă, în Bucureşti, practic, producem apă plată. Revenind în țară, calculele arată că din 33 de oraşe mari din România, luate ca preţ pe apă/canal, Bucureştiul este abia pe locul 29, cu apă mult mai ieftină decât în Constanţa, Piteşti, Târgovişte sau Baia Mare. 

O fi, dar nu trebuie uitat că există o anchetă DNA legată de Apa Nova Bucureşti și lumea a fost șocată să afle amănunte legate de diverse persoane din interiorul companiei care numai de apă și canalizare nu se ocupau.

M.M.: Eu sunt Director General al Apa Nova Bucureşti  de mai puţin de un an  şi mulțumesc DNA pentru că a depistat activităţi suspecte în cadrul companiei. Cu ajutorul DNA am reușit să stopăm imediat toate contractele controversate şi să ne delimităm de persoanele asupra cărora planează suspiciuni. Toate robinetele prin care se scurgeau banii companiei sunt acum închise, le-am lăsat deschise doar pe cele prin care curge apă curată. Trebuie să înțelegeți un lucru: prejudiciată este compania, nu cetăţeanul.  Apa Nova Bucureşti este victima şi îmi asum fiecare cuvânt când când spun asta. Facem tot ce putem în paralel pentru a ne recupera prejudiciul, ca firmă privată, acolo unde se dovedeşte că am fost inşelaţi de furnizori incorecţi. Aşa că eu le mulţumesc anchetatorilor pentru profesionalism, pentru că desfăşoară o anchetă corectă, fără abuzuri.

Și prima întrebare care îmi vine în minte tot la dreptul meu de beneficiar se referă: acele probleme din trecut nu au adus atingere calității? Mai pot să mă simt în siguranță când beau apă de la robinet?

M.M.: Repet, Apa Nova Bucureşti  e prejudiciată în dosare și nu cetățeanul. Dar v-am spus, singurul robinet deschis în Apa Nova e robinetul prin care curge apă – toate celelalte, prin care se scurgeau banii, au fost închise și procurorii își fac treaba în sensul ăsta. Cetăţeanul nu a avut de suferit în privinţa calităţii. Apa Nova Bucureşti a îndeplinit toate obligaţiile prevăzute în Contractul de Concesiune, a respectat şi respectă toate reglementările. Nu au existat abateri referitoare la standardele serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, calitatea apei, protecţia mediului etc. Standardele auto-impuse de Apa Nova Bucureşti sunt standardele grupului Veolia, care sunt mult mai exigente decât cele prevăzute de legislaţia românească. Noi mergem mai departe, vrem să lansăm un proiect-pilot de schimbare a ţevilor de la branşament spre locuinţă, după modelul anvelopării blocurilor. În toamnă anunţăm procedura de selecţie a imobilelor unde finanţăm din resurse proprii, în baza proiectului pilot. Sperăm să atragem şi sprijinul şi implicarea autorităţilor. Încercăm să aducem mereu soluţii, știm că este esenţial să informăm cetăţenii despre ceea ce facem şi să fim mereu la curent cu problemele pe care le întâmpină ei. Nu trebuie uitat că Apa Nova Bucureşti este o firmă românească, aşezată în topul Băncii Mondiale pentru seriozitate şi performanţă.  Apa Nova a transformat Bucureştiul, din capitala cu apă impură şi pierderile de reţea din anii '90 într-o capitală adevarată, într-un Bucureşti care deţine una din cele mai noi staţii de epurare din Europa, a patra ca mărime operată de liderul mondial Veolia şi care, după finalizarea fazei a doua, va deveni una din primele zece staţii cu tratate completă de pe continent.

Citește totul despre:

Comentarii