Autoritatea de Supraveghere Financiară este foarte aproape de a repeta greșeala comisă de Guvernul Cioloș prin introducerea unei forme de control a prețurilor care, foarte probabil, va încălca normele europene de conduită.
Mai grav, de această dată nici măcar nu va mai fi vorba despre o măsură temporară, ca în cazul plafonării tarifelor, ci de o prevedere care se dorește a guverna piața asigurărilor pe viitor.
Piața RCA nu va redeveni liberă nici după 19 mai, când expiră perioada de șase luni cu prețuri maxime plafonate. Aceasta se întâmplă în ciuda avertismentelor clare ale Comisiei Europene, care a arătat că intervenția autorităților în calculul tarifelor încalcă reguli europene de conduită financiară și poate aduce chiar o procedură de infringement României.
Teama de o nouă explozie a prețurilor RCA a determinat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să gândească mai multe măsuri care, anunță instituția, au menirea de a face mai lină trecerea de la actualul regim cu tarife maxime fixate prin lege la piața liberă.
Prin natura lor, însă, măsurile gândite de specialiștii ASF vor aduce în piață un alt tip de suprareglementare, nu foarte diferit de sistemul cu prețurile plafonate introdus, pentru șase luni, pe 19 decembrie 2016.
În primul rând, Autoritatea intenționează să folosească viitorul tarif de referință, gândit inițial ca un reper cu valoare orientativă, pentru a introduce un nou tip de control al prețului.
Concret, varianta cea mai vehiculată în ASF și care îngrijorează asigurătorii este aceea a introducerii în lege a unei formule de calcul pentru tariful de referință la RCA care să ia în considerație inclusiv un nivel fix al cheltuielilor administrative și profitului, deși acestea diferă, firesc, de la o companie la alta.
Tariful de referință ar urma să fie calculat, așa cum au mai arătat oficialii ASF, de către Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR), mai cunoscut ca Biroul Carte Verde.
Acest indicator, dorește ASF, va lua în calcul frecvența și valoarea daunelor pe fiecare segment de clienți în parte, utilizând inclusiv datele din baza CEDAM, precum și un procent fix de 25% care să reprezinte cheltuielile administrative ale asigurătorilor.
În formula care preia practic varianta folosită pentru calculul plafoanelor maxime utilizate în prezent va mai apărea și un anumit nivel fix al profitului.
Această variantă de calcul este respinsă de către firmele de asigurare, care susțin varianta în care, așa cum s-a discutat inițial, tariful de referință va reprezenta o primă de risc, adică nivelul de primă care permite acoperirea daunelor și atât.
Ca și cu ocazia plafonării tarifelor, asigurătorii reamintesc faptul că fiecare companie are proprile strategii -comerciale și propriile cheltuieli, stabilirea unor cheltuieli generale și a unui profit fix fiind mai degrabă apanajul economiilor controlate.
Pe modelul dobânzii de referință a BNR
Pe de altă parte, cu acest indicator ASF speră să crească nivelul de transparență al pieței, inducând ideea unui “preț corect” care, pe un principiu asemănător dobânzii de referință a BNR, să determine asigurătorii să păstreze un nivel de primă în jurul tarifului de referință.
Mai mult decât atât, însă, ASF vrea să introducă în lege o prevedere care să permită sancționarea asigurătorului care va devia “prea mult” de la reperul stabilit, situație în care tariful de referință se transformă în plafon obligatoriu.
În cadrul ASF sunt chiar discuții pentru introducerea unui procent clar cu care asigurătorii să nu poată depăși tariful de referință. Dacă firmele de asigurare au preferat să își manifeste nemulțumirile mai mult în întâlnirile restrânse ale organizațiilor profesionale, un semnal de alarmă public în ceea ce privește posibila natură intervenționistă a acestor măsuri a fost tras chiar de către un membru al Consiliului ASF.
“De ce nu înțelegem că această prevedere, cu intervenția în tarife a supraveghetorilor sau a oricăror instituții ale statului, este interzisă? Totuși, în contradicție cu această prevedere, venim cu plafonare și un preț de referință. Toate acestea sunt intervenții și la un moment dat, dacă nu din cauza plafonării tarifelor, dar pentru stabilirea unui tarif de referință putem intra în procedură de infringement. Dacă scrie acolo că regula în acest club al Uniunii Europene este să respectăm ceva, atunci noi de ce plafonăm tarifele?
În acest caz, vom mai avea parte de infringementuri. Ori suntem în acest club și respectăm niște reguli, intrăm cu pieptul înainte, ori vedem ce facem. Trebuie să ne decidem: dacă suntem în Uniunea Europeană, atunci toate regulile sunt valabile și pentru noi, dacă nu suntem în Uniune, atunci facem cum au făcut alții și facem reguli doar -pentru noi. Și Elveția face parte din acest sistem RCA chiar dacă nu -este parte a Uniunii -Europene”, a -declarant Albin Biro, membru neexecutiv în Consiliul ASF și fost membru în Consiliul CSA.
