Criteriile ce ar urma să fie luate în calcul sunt complexe: case de bilete, automate de vânzare a biletelor, bancomate, birou de informaţii, afișaj electronic privind mersul trenurilor și informare sonoră a călătorilor.
Introducerea unui sistem transparent și obiectiv de clasificare și diferenţiere a gărilor, pe stele, ca la serviciile turismului este soluția găsită de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), organism aflat în coordonarea Consiliului Concurenței. CNSDF a realizat recent un „Studiu de piață în transportul de călători pe calea ferată“, în care sunt propuse mai multe soluții pentru eficientizarea acestui mod de transport.
„O posibilă clasificare a gărilor se poate realiza în funcţie de fluxul de călători, dar și în funcţie de dotările aferente ale acestora“, se arată în stu-diul citat. Autorii documentului precizează că stațiile de cale ferată ar putea fi clasificate în gări de 1, 2, 3, 4 și 5 stele, în funcţie de fluxul de călători și de dotările existente.
Criteriile ce ar urma să fie luate în calcul sunt complexe: case de bilete, automate de vânzare a biletelor, bancomate, birou de informaţii, afișaj electronic privind mersul trenurilor și informare sonoră a călătorilor, în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, număr de peroane, pasarele sau coridoare de traversare a peroanelor, peroane acoperite, conexiune la reţea Wi-Fi, săli de așteptare, salon VIP, grupuri sanitare în interiorul gării, rampe și alte servicii pentru persoane cu mobilitate redusă, punct de depozitare a bagajelor.
De asemenea, ar putea cântări la clasificarea unei gări și alte criterii, cum ar fi: punct medical, farmacie, puncte de alimentaţie publică, inclusiv restaurante, magazine, puncte de difuzare a presei și cărţii, spaţii pentru afișaje publicitare, supraveghere video, pază sau poliţie transporturi feroviare, iluminare și salubrizare corespunzătoare, acces la mijloace de transport în comun și taxi la ieșirea din gară, staţii pentru transportul rutier inter și intrajudeţean.
Gara de Nord, departe de 5 stele
Nicio gară din România nu s-ar putea încadra la categoria 5 stele. Nici măcar Gara de Nord din București nu ar putea primi un asemenea calificativ: trenurile sunt anunțate doar în limba română, curățenia lasă de dorit, lipsesc rampele pentru persoanele cu dizabilități, iar taximetriștii te jecmănesc încă de pe peron sau cum ieși din gară.
Pentru gările din țară, CNSDF recomandă semnarea unor protocoale de colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, pentru reabilitarea căilor de acces către/dinspre gări, a spaţiilor din jurul acestora și, acolo unde este cazul, asigurarea unor mijloace de transport în comun. De fapt, pe lângă multe alte neajunsuri, starea sub orice critică a gărilor este unul dintre motivele pentru care ponderea transportului feroviar în total transport de persoane continuă să se menţină sub 20%. Și asta chiar dacă, așa cum remarcă autorii studiului, distribuția teritorială a reţelei feroviare acoperă relativ uniform suprafaţa României și servește majoritatea centrelor urbane și economice, fapt care ar trebui să confere un avantaj important acestui mod de transport.
Din 1990 și până în prezent, numărul de călători transportaţi cu trenul a scăzut semnificativ, de la aproape 408 milioane în 1990 la circa 100 milioane în 2004, până la 54,5 milioane în 2011. Începând din 2012, numărul acestora a crescut constant, ajungând în 2015 la aproximativ 66 milioane.
„Deși numărul de restricţii de viteză s-a redus, de la 596 în anii anteriori, la 187 în 2016, durata mare de parcurs generează, în continuare, o atractivitate scăzută pentru acest mod de trans-port. Viteza comercială medie se situează sub 50 km/h pentru trenurile de călători, ceea ce reprezintă cu 40-60% mai puțin faţă de viteza de proiectare a liniei“, se arată în studiu.
Se recomandă revenirea la curățenia în parcurs
Alături de strarea jalnică a gărilor, o altă mare nemulțumire a românilor este legată de curățenia din vagoane, mai ales la trenurile de lung parcurs. CNSDF propune înfiinţarea unui serviciu pentru efectuarea curăţeniei în trenurile care circulă pe distanţe lungi. „În urma cercetărilor de opinie efectuate în rândul utilizatorilor de servicii feroviare de călători, a rezultat că este impetuos necesară o creștere a calității serviciilor de salubritate în acest domeniu. În acest scop se impune înfiinţarea unui serviciu pentru efectuarea curăţeniei în trenurile care circulă pe trase lungi, cu un flux semnificativ de călători, în puncte fixe (gări) în care trenul are o perioadă de staţionare mai lungă“, se arată în document.
Măsura nu ar fi nouă, pentru că serviciul de „curățenie în parcurs“ a fost introdus la CFR Călători la începutul anilor 2000 de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Miron Mitrea, dar a fost abandonat ulterior, pentru a reduce costurile societății feroviare.
Documentul relevă faptul că percepţia călătorilor cu trenul este marcată de viteza de deplasare redusă, întârzierile frecvente ale trenurilor, la care se adaugă confortul precar din trenuri și din gări. În consecință, călătorii optează, preponderent, pe distanţe scurte și medii pentru transportul rutier, în vreme ce pe distanţe mari trenul este preferat de 51% dintre români, precizează organismul aflat în coordonarea Consiliului Concurenței.
GREU. 364 km reabilitați. Se pregătesc 503 km
Până în prezent, precizează studiul de piață, tronsoanele feroviare reabilitate, din cadrul Coridorului IV paneuropean, sunt cele de pe ruta Predeal-Constanţa (364 km). Urmează ca în perioada următoare să fie finalizate tronsoanele Curtici – Arad – Simeria – Coșlariu – Sighișoara – Brașov – Predeal, cu o lungime totală de 503 kilometri.
