Schimbările climatice provoacă din ce în ce mai multe catastrofe în întreaga Europă. Imaginile cu turnul Eiffel în apă au făcut înconjurul lumii, iar asta înseamnă o veste proastă pentru firmele de asigurări. Nici România nu este ferită de inundații și Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor ar putea fi nevoit să achite sume din ce în ce mai mari.
Cererile de despăgubiri în urma recentelor inundaţii din Germania vor ajunge probabil la aproximativ un miliard de euro, vor afecta profitabilitatea asigurătorilor germani, dar este puţin probabil să ameninţe profilele lor de creditare, se arată într-un raport publicat de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings. Cel mai semnificativ impact va fi resimţit de companiile cu o cotă ridicată de piaţă în sectorul asigurării locuinţelor şi al automobilelor, în special Versicherungskammer Bayern şi SV SparkassenVersicherung, care sunt active în regiunile cele mai afectate de inundaţii, se arată în raportul Fitch. Pierderile economice vor depăşi semnificativ un miliard de euro deoarece doar aproximativ o treime din poliţele de asigurare a locuinţei din Germania includ acoperirea în caz de dezastre naturale, apreciază agenţia de evaluare financiară. Furtuna Elvira a afectat Germania în perioada 27-30 mai, provocând inundaţii în special în landurile Baden-Wuerttemberg, Renania de Nord – Westfalia şi Bavaria.
Miliarde și în Franța
Costul celor mai grave inundaţii din Franţa din ultimele trei decenii ar putea ajunge la două miliarde de euro, asigurătorii francezi estimând că vor primi cereri de despăgubiri în valoare de sute de milioane de euro, transmit Euronews şi France 24, citate de Agerpres. Oficialii avertizează că nu se aşteaptă ca apele să revină la nivelul normal cel puţin o săptămână, în timp ce unele regiuni franceze au rămas sub cod portocaliu. În Paris, apele Senei s-au stabilizat după ce au atins nivelul de 6,10 m pe 3 iunie, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cel mai ridicat din 1982.
Muzeul Luvru, care a rămas închis în weekend pentru a fi organizată evacuarea preventivă a operelor păstrate în depozite, urma să se redeschidă miercuri. Luni, Guvernul francez a anunţat crearea unui fond de urgenţă pentru a-i ajuta pe cetăţenii care „au pierdut totul“ în timpul inundaţiilor masive. Premierul Manuel Valls a informat că zeci de milioane de euro vor fi disponibile pentru victimele inundaţiile, care trebuie să aştepte timp îndelungat înainte ca firmele de asigurări să le acorde compensaţii pentru pierderile suferite. „Fără întârziere, Guvernul a decis crearea unui fond de urgenţă pentru oamenii fără resurse, care au pierdut totul. Fondul va fi gestionat de prefecturile din departamentele afectate de inundaţii, care vor colabora cu serviciile sociale“, le-a declarat jurnaliştilor oficialul francez.
După o săptămână de ploi abundente în Europa, au murit cel puţin 18 persoane în inundaţiile din Germania, Franţa, România şi Belgia. De acum două săptămâni, de când au început ploile puternice, 20.000 de persoane au fost evacuate şi puse la adăpost de serviciile de intervenţie, în cursul a 16.000 de acţiuni efectuate pe întreg teritoriul Franţei.
Expunere în creștere a PAID în România
La finele anului trecut, numărul asigurărilor obligatorii de locuinţe (poliţe PAD) a urcat la 1,59 de milioane, reprezentând cel mai ridicat nivel înregistrat de la lansarea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România), în anul 2010. Numărul poliţelor PAD în vigoare a fost, în decembrie 2015, mai mare cu 100.000 de poliţe faţă de aceeaşi lună a anului precedent, când erau valabile 1,49 milioane de contracte. Din total, 899.230 au fost încheiate pentru apartamente şi 691.724 pentru case. Conform datelor PAID, 74,4% din poliţele active la nivel naţional, la finele lunii decembrie 2015, erau încheiate în mediul urban şi 25,6% în mediul rural. În funcţie de tipul de locuinţă, 90,8% din poliţele PAD sunt încheiate pentru cele de tip A şi 9,2% pentru locuinţele de tip B. Comparativ cu decembrie 2013, numărul asigurărilor obligatorii de locuinţe s-a dublat (736.318 poliţe în vigoare), conform datelor publicate pe site-ul PAID România, societatea privată care administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor.
2012 este singurul an în care numărul poliţelor PAD în vigoare a scăzut în decembrie, la 331.131, de la 574.229 în 2011 şi 367.287 în 2010 – primul an de subscriere a acestor poliţe. Scăderea respectivă a fost cauzată de modificarea cadrului legislativ aflat în vigoare până atunci, astfel încât proprietarii care încheiaseră o poliţă facultativă, care includea cele 3 riscuri de dezastre naturale, nu trebuiau să mai cumpere şi una obligatorie. Practic, clienţii şi-au păstrat poliţele facultative, dar nu şi le-au mai reînnoit pe cele obligatorii. Reamintim că, începând cu 9 iulie 2015, modificările aduse Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor au intrat în vigoare, acestea fiind publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 6 iulie 2015. Astfel, orice proprietar de locuinţă care doreşte să încheie o poliţă facultativă trebuie mai întâi să deţină una obligatorie.
Asigurare sau taxă?
Populaţia percepe asigurarea obligatorie a locuinţei împotriva riscurilor de catastrofă ca pe o taxă, iar percepţia greşită este cauzată şi de comunicarea slabă, a declarat, joi, Cornel Coca Constantinescu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară. „Fondul locativ: 8,4 milioane de locuinţe, număr contracte în vigoare – 1,52 milioane, grad de cuprindere în asigurare – 17,7%. Concluzia: grad mic de cuprindere în asigurare; tendinţă staţionară a primelor brute subscrise noi în ultimul an. Măsurile pe care cred că ar trebui să le luăm ar fi necesitatea de a impulsiona dezvoltarea acestui segment în cooperare cu autorităţile locale sau centrale şi, nu în ultimul rând, reanalizarea sistemului de protecţie a populaţiei. De ce ne aflăm aici? După părerea mea, există cel puţin două motive. Unu: nivelul de credibilitate relativ scăzut al industriei asigurărilor. Este generat într-o mare măsură inclusiv de percepţia pe care o au oamenii în ceea ce priveşte asigurarea de răspundere civilă auto, făcând o paralelă între cele două tipuri de asigurări obligatorii. Când spun de percepţie a populaţiei doresc să mă refer inclusiv la faptul că încă se percepe această primă ca o taxă plătită. O taxă plătită pentru ca oamenii să se asigure. Aici este o greşeală“, a spus Cornel Coca Constantinescu.
Risc mai mare, preț mai mare
„Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) analizează, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR), oportunitatea introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare“, spune Nicoleta Radu-Neacşu, director general al PAID România. „În momentul acesta analizăm, împreună cu UNSAR şi ASF, şi această posibilitate. Noi am făcut un studiu de impact care are în vedere mai multe scenarii de dezastru şi pentru diverse scenarii apar mai multe posibilităţi. Analizăm în momentul de faţă această oportunitate a introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare. Nu este luată încă o decizie“, a precizat şeful PAID, care nu a dorit să ofere detalii legate de cuantumul eventualei majorări a primei sau de nivelul francizei.
Adevărata asigurare a locuinței
La baza oricărei asigurări de locuinţă sunt patru categorii mari de riscuri. Astfel, asigurarea ar trebui să acopere, în primul rând, riscurile ataşate clădirii din care face parte locuinţa. În al doilea rând, ar trebui asigurate bunurile din locuinţă, opţiune pe care asigurarea obligatorie şi „clonele“ apărute în piaţă nu o oferă. Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente suferite de membrii familiei în interiorul locuinţei asigurate. Nu în ultimul rând, este importantă şi componenta de răspundere civilă faţă de terţi. În acest caz, un exemplu concludent îl constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banală inundaţie.
Aceste patru categorii mari de riscuri pot fi combinate în orice fel, în funcţie de nevoile şi disponibilităţile financiare ale clientului, însă este bine ca poliţa să le cuprindă pe toate patru. Un criteriu important în alegerea unei poliţe de locuinţă îl reprezintă notorietatea şi stabilitatea companiei care o emite. Orice companie din România poate fi verificată pe site-ul oficial al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În plus, trebuie citit cu atenţie contractul de asigurare şi, mai ales, clauzele speciale din capitolul „excluderi“. Aici pot apărea, şi chiar apar, destule surprize care devin neplăcute în cazul producerii riscului asigurat. Decizia trebuie să ţină cont, evident, şi de preţ, dar neomiţând celelalte caracteristici enumerate mai sus. Contractele de asigurare au şi excluderi. Aceste clauze speciale arată situaţiile în care asigurătorul nu va plăti dauna. Prevederile sunt absolut normale şi ele există în contractele de asigurare de oriunde din lume.
Asigurătorul nu îşi poate asuma orice fel de riscuri atât timp cât nu le controlează măcar indirect. Legea nici nu permite astfel de atitudini. De aceea, este bine să vă feriţi, de exemplu, de poliţele care spun că nu asigură locuinţe situate în zone inundabile. Atenţie la tipul asigurării, pentru că dacă este o „asigurare proporţională“ nu veţi primi toţi banii. Înainte de a încheia poliţa, asiguraţi-vă că locuinţa este într-o stare foarte bună. Dacă blocul are crăpături, de exemplu, riscaţi să nu primiţi banii de la asigurător.
Problema cu asigurările de dezastru este că ele implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător. Nici o altă clasă de asigurare nu este expusă unui asemenea risc. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de dimensiunea celui din 1977. Daunele provocate de o asemenea catastrofă nu numai că ar toca integral încasările companiilor expuse puternic pe această zonă, însă ar putea pune în pericol chiar stabilitatea respectivei societăţi. Unele calcule arată că, la nivelul actual de expunere a pieţei, un cutremur semnificativ ar genera plăţi de peste 4 miliarde euro, în condiţiile în care toată piaţa de asigurări din România abia dacă adună anual prime brute de 2 miliarde euro. În acest context, un rol important l-ar putea avea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, care poate prelua din riscurile asumate de asigurători. Potrivit unui proiect de lege care va ajunge în plenul Parlamentului, toate poliţele de asigurare a locuinţelor vândute în România ar urma să aibă şi o componentă (20 de euro) care va merge spre PAID. Pool-ul îşi va asuma o parte din despăgubiri, adică 20.000 de euro per poliţă.
