Bugetul pentru autostrăzi, la jumătate față de 2015

Un proiect de hotărâre de gu­vern elaborat de Ministerul Transporturilor (MT) prevede pentru anul acesta o finanțare de la buget de 2,47 miliarde de lei, echivalentul a 41,5% din suma primită anul trecut de CNADNR, conform Digi24.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 09.02.2016 - 21:12

 

Un proiect de hotărâre de gu­vern elaborat de Ministerul Transporturilor (MT) prevede pentru anul acesta o finanțare de la buget de 2,47 miliarde de lei, echivalentul a 41,5% din suma primită anul trecut de CNADNR, conform Digi24. Ministerul Transporturilor este una din cele mai agitate şi ineficiente instituţii guver­na­mentale din România, iar compania de drumuri şi autostrăzi (CNADNR) e recu­noscută pentru ineficienţa sa. De la începutul anului 2012, MT a avut nouă miniştri în cinci guverne: Anca Boagiu (Boc), Alexandru Nazare (MRU), Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi (Ponta 1), Ramona Mănescu, Dan Şova, Ioan Rus şi Iulian Matache (Ponta 2) şi Dan Costescu (Cioloş).

În aceste condiții, strategia premierului Dacian Cioloş e corectă şi seamănă cu tăierile de bani europeni: dacă nu s-au cheltuit sumele alocate în exerciţiul bugetar precedent, se înjumătățesc, iar dacă în august se constată nevoia de alţi bani, se alocă prin rectificare bugetară. Anul trecut, neexecuţia bugetară a MT a fost de trei miliarde de lei, adică un sfert din alocare, aşa a explicat Dragoş Pâslaru, consilier al premierului, tăierea de anul acesta.

Ion Lixandru, vicepreşedintele Patronatului din Logistică şi Transporturi ARILOG, a decla­rat că această filosofie bugetară ar trebui aplicată la toate ministerele, în condițiile în care transporturile nu sunt singurul domeniu în care au rămas bani necheltuiţi. Aceasta, conform lui Ion Lixandru, “în condiţiile în care Ministerul Finanţelor se împrumută ca să plătească obligaţiile şi mai trebuie să acopere şi banii din bugetele sociale”. “Ţin sumele în conturi, stau în bănci, fac dobânzi, iar la nivel de buget consolidat mă împrumut ca să acopăr ce descopăr la finalul anului că a rămas necheltuit!”, a precizat vicepreședintele ARILOG.

Dragoș Pâslaru, consilier al prim-ministrului Dacian Cioloş, arată că “nu există nici un fel de gândire privind secvenţialitatea proiectelor. Ne-am concentrat pe unde să treacă autostrada sau calea ferată şi nu ne-am gândit la secvenţialitate: cine, când, cum, care sunt paşii. Gândim pe zece ani un proiect, dar nu-l gândim pe stadii de execuţie, de construcţie, de finanţare”.

Bani ar exista, dar nu sunt ­folosiţi

Care este explicaţia subfi­nanţării proiectelor? “Curtea de Conturi a explicat cum s-au cheltuit nişte sume aberante, fără să se facă ceva. În ultimii trei ani, DNA efectiv a călcat în picioare drumarii” ce aveau conducte de bani dedicate Companiei Naționale de Autostrăzi, pe bani mafiotizaţi, a precizat Ion Lixandru..

Vicepreședintele ARILOG afirmă că “de vreo 15 ani CNADNR e condusă de oa­me­nii din companiile de construcţii de drumuri” şi că, “după trecerea DNA pe la dru­mari, compania efectiv nu mai finanţează construcţia de drumuri şi autostrăzi de teama procurorilor”.

Primii bani ce trebuiau chel­tuiţi erau fondurile euro­pene, nerambursabile, pe cori­doarele IV şi IX. Ministerul Transporturilor trebuia să investească de la buget aceşti bani, apoi să tragă fondurile structurale. Prioritatea numărul 1 a fost şi e şi acum tronsonul Piteşti - Sibiu.

Banca Mondială a sfătuit Ro­mânia că acolo unde nu poate aduce fonduri europene să atragă bani prin concesiune. Marii concesionari fac astfel de lucrări pe credite bancare externe. Guvernului român i s-a sugerat să facă, de exemplu, un proiect-pilot pe Centura Bucureşti, din care să înveţe cum se lucrează şi să câştige credibilitate, apoi să concesioneze lucrări pentru restul tronsoanelor dorite, conform Master Plan-ului.  

Citește totul despre:

Comentarii