De la 1 ianuarie 2018, România aplică mecanismul alternativ de colectare a TVA, în care taxa pe valoarea adăugată este plătită într-un cont blocat separat. Aceasta creează o sarcină administrativă majoră pentru întreprinderile oneste.
Această dispoziţie este obligatorie pentru anumite întreprinderi cu probleme şi pentru instituţiile de stat. Măsurile contravin atât normelor UE în materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cât şi libertăţii de a presta servicii (articolul 56 din TFUE – Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene).
Dan Schwartz, managing partner RSM România, spune că „România trebuie să se conformeze. Dacă nu se conformează, se poate declanşa procedura de infringement. Aceasta se întâmplă atunci când un stat comunitar nu se conformează legislaţiei europene”.
Procedura este de lungă durată, a explicat pentru „România liberă” Schwartz, detaliind că România s-a conformat de câte ori a fost într-o astfel de situaţie.
„Toată lumea a fost împotriva acestei măsuri. De ce s-a adoptat – nimeni nu a înţeles. Nu are efecte pozitive, nu duce la eliminarea evaziunii fiscale, nu face nimic bun, doar creează bariere şi diferenţe între companii.“ – Dan Schwartz, managing partner RSM România
S-a conformat, însă de fiecare dată, ştie RL, profitând de procedurile birocratice comunitare, a tras de timp cât s-a priceput fiecare guvern, în funcţie de rezultanta dintre interesele interne şi externe care au apărut, pe fiecare arie de problematici existentă.
O măsură criticată de tot mediul de business
A avut susţinători în mediul de business ideea plăţii defalcate a TVA? „Toată lumea a fost împotriva acestei măsuri. De ce s-a adoptat – nimeni nu a înţeles. Nu are efecte pozitive, nu duce la eliminarea evaziunii fiscale, nu face nimic bun, doar creează bariere şi diferenţe între companii”, arată expertul.
Unde şi cum s-a mai făcut split TVA? „Sistemul de plată defalcată s-a mai încercat şi în Bulgaria, şi în Polonia, şi în Italia. În Bulgaria s-a renunţat definitiv. În Polonia şi în Italia s-au găsit nişte variante care la un moment dat funcţionau în versiuni extrem de limitate”, spune Dan Schwartz.
Până unde anume merge acest sistem de split TVA în România în prezent? „Firme care nu au probleme cu Fiscul sunt obligate să lucreze în sistemul de defalcare a TVA. Cele care lucrează cu statul”, explică specialistul.
La fel şi firmele „care intră în contact cu firmele care sunt obligate să facă split TVA. Trebuie să facă plăţile în conturi separate şi atunci apar probleme care ţin de speţe bancare, ordine de plată multiple”, a explicat RL Dan Schwartz.
20.000 de plătitori de TVA din România sunt afectaţi de splitarea taxei pe valoarea adăugată.
Ce înseamnă această exprimare a Comisiei Europene: „Comisia poate transmite un aviz motivat autorităţilor române”? Se trimite, spune Schwartz, acest aviz motivat, după care România trebuie să răspundă. Dacă după două sau trei astfel de avize nu se întâmplă nimic, atunci se declanşează procedura.
„Dar, în principiu, nu se va ajunge aici, pentru că România, probabil, că va renunţa, pentru că nu o să aibă ce să facă. Această procedură se va prelungi”, a detaliat expertul.
Nu este prima dată
Există precedente? „Aceeaşi metodă de prelungire a perioadei de neconformare ca şi la taxa auto”, a detaliat pentru RL Dan Schwartz, „a fost la valoarea de înregistrate în contabilitate a creanţelor achiziţionate. A fost o încăpăţânare aiurea la nivel guvernamental. A durat aproape doi ani până când am reuşit să scăpăm de o chestiune care era ilegală şi crea şi foarte multe probleme”.
În total, de la integrarea în UE, Comisia Europeană a deschis 506 proceduri de infringement, dintre care 55 sunt active. Ultima dintre acestea a fost comunicată Guvernului României printr-o notă formală din 19 iulie anul acesta. Ea se referă la poliţele de răspundere civilă auto obligatorii (RCA).
Care este totuşi motivul pentru care s-a făcut defalcarea TVA? „Motivaţia era că plata într-un cont special de TVA permite ANAF să controleze încasările de TVA. Aceste conturi de TVA sunt conturi de trezorerie sau conturi speciale de TVA care pot fi supravegheate de ANAF cu mai multă uşurinţă”, afirmă Schwartz.
Nu se pot desface în două sau trei afacerile, ca să scadă cifra de afaceri sub cea minimă de la care eşti obligat să ai cod de TVA? „Nu, e mai complicat să ţii evidenţe contabile pe nu-ştiu-câte firme decât să lucrezi cu tranzacţii purtătoare de TVA. Pierzi controlul asupra managementului companiilor respective, se pierde controlul pe cash-flow”, spune specialistul.
Astfel, dacă nu există o raţiune economică pentru a împărţi activitatea pe mai multe firme, ai foarte multe costuri suplimentare inutile. „Mulţi au considerat măsurile restrictive luate de alte ţări drept salvatoare şi au încercat să le implementeze fără să le înţeleagă”, arată Dan Schwartz.
Când s-a încercat a li se explica raţional de ce nu sunt potrivite la noi, povesteşte Schwartz, în prima fază s-au opus, în a doua le-au implementat, iar în a treia fază au renunţat la ele.
Într-o singură expresie, „efectele acestui gen de măsuri înseamnă ţinerea pe loc a României. Împiedicarea unui ritm de dezvoltare normal pentru o ţară care are potenţial. Restul sunt tehnicalităţi. România este ţinută pe loc de astfel de mentalităţi şi de astfel de oameni”, susţine Dan Schwartz.
20.000 de plătitori de TVA răsuflă uşuraţi
„20.000 de plătitori de TVA pot respira ușurați”, explică Alex Milcev, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică EY România, într-un punct de vedere.
„Faptul că implementarea acestui sistem încalcă prevederile comunitare a fost subliniat de EY încă din august 2017, înainte de momentul intrării în vigoare a prevederilor legale specifice”, arată Milcev.
Mecanismul de plată defalcată a TVA a fost introdus în România opțional, de la 1 octombrie 2017. De la 1 ianuarie 2018, a fost impus ca obligatoriu pentru anumite categorii de plătitori de TVA – aproximativ 20.000 de companii cu probleme şi entităţile de stat.
Încă de la momentul implementării, mecanismul a fost evaluat ca fiind unul ce va genera sarcini administrative majore pentru persoanele impozabile care își desfășoară activitatea în România, fapt susținut și de Comisia Europeană prin decizia luată și argumentele în sprijinul luării acestei decizii, aminteşte reprezentantul EY.
