“Constatând modul defectuos în care Consiliul Concurenţei a înţeles să colaboreze cu Comisia economică, industrii şi servicii, prin răspunsurile incomplete şi întârziate ce au fost furnizate solicitărilor transmise (documentele au fost transmise cu depăşirea termenlor ce figurau în textul solicitărilor), membrii Comisiei consideră că Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, prin deciziile sale, a obstrucţionat buna desfăşurare a anchetei şi a îngreunat atingerea obiectivelor anchetei parlamentare, aşa cum au fost aprobate de Biroul Permanent al Senatului, prin Hotărârea nr. 4/2019”, se spune în raport.
Astfel, membrii Comisiei economice au constatat că, prin deciziile sale, Bogdan Chiriţoiu, a încălcat prevederile art.9, alin (6) din Legea nr.96/2006, privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, care spune că “refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală”.
“Având în vedere complexitatea investigaţiei, concluzia formulată de echipa de investigaţie era virulent contrazisă de contra-raport, concluziile celor două puncte de vedere consultative ce recomandau o analiză suplimentară a probelor în vederea unei justificări temeinice a concluziilor Raportului, precum şi faptul că decizia de a audia părţile era atributul exclusiv al Preşedintelui Consiliului Concurenţei, membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au concluzionat că Bogdan Chiriţoiu a gestionat în mod părtinitor închiderea investigaţiei, desfăşurându-şi cu rea-credinţă activitatea”, se arată în raport.
Conform unei alte concluzii din raport, referitor la suspiciunea privind manipularea indicelui ROBOR de către băncile implicate în procedura de Fixing, suspiciune ce a stat la baza investigaţiei desfăşurate de Consiliul Concurenţei pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare, membrii Comisiei au constatat faptul că în cadrul anchetei au existat declaraţii ale martorilor ce confirmă teza unei posibile înţelegeri între bănci, precum şi intervenţia BNR în calcularea indicelui ROBOR.
“Astfel, din declaraţiile făcute de Lucian Isar, intervenţia BNR a fost evidentă, dat fiind că 5 bănci din cele 10 au avut aceeaşi cotaţie, în vreme ce restul au cotat pe o plajă foarte largă de valori, cu precizarea că în 2008 s-a produs o manipulare în sensul scăderii valorilor ROBOR. În opinia lui Lucian Isar, modificarea Normei BNR, prin care se plafona ROBOR-ul la cel mult 25% peste dobânda Lombard, s-a realizat tocmai pentru ca BNR să se asigure că îşi atinge obiectivul de reducere a nivelului ROBOR la cel mult 17,80. Din declaraţia lui Lucian Isar reiese că intenţia BNR-ului a fost în mod clar reducerea ROBOR-ului, iar pentru a materializa-o a recurs la şantaj, ameninţări, blocarea prin normă a valorii maximale. De altfel, acesta a explicat membrilor Comisiei faptul că toate manipulările de dobânzi pe ROBOR sau pe titlurile de stat au fost agreate în urma unor şedinţe, întâlniri, cu participarea reprezentanţilor BNR şi Guvernatorului Mugur Isărescu”, se spune în document.
În Raport se menţionează că Lucian Isar şi-a argumentat afirmaţia prin faptul că nivelul sancţiunilor şi al amenzilor personale aplicabile bancherilor, precum şi ameninţările cu investigaţii sunt determinante în implementarea cu obedienţă a tuturor directivelor primite din partea BNR. Din declaraţiile martorilor, dar şi din probele incluse în raportul întocmit de Consiliul Concurenţei, membrii Comisiei au constatat că nivelul cotaţiilor a fost influenţat ca urmare a acestor întâlniri, iar una dintre metodele prin care ROBOR-ul a fost influenţat a fost presiunea pe care BNR-ul a exercitat-o asupra bancherilor pentru a ţine nivelul dobânzii în Fixing cu mult sub nivelul din extra fixing.
“Această presiune este recunoscută şi de Bogdan Chiriţoiu, care în cadrul audierilor a explicat faptul că în cele 3 zile analizate din octombrie 2008, nivelul ROBOR din Fixing era mult sub nivelul pieţei întrucât băncile resimţeau presiunea BNR, nu pentru că ar fi făcut o înţelegere cartelară. Din punctul său de vedere, băncile nu au greşit cu nimic prin faptul că şi-au ascultat reglementatorul, ţinând nivelul ROBOR-ului mai jos decât valorile pe care piaţa le dădea în extra-fixing”, se arată în document.
Raportul are 21 de concluzii şi patru propuneri iar una dintre aceste propuneri vizează conducerea Consiliului Concurenţei.
“Având în vedere concluziile formulate în urma desfăşurării anchetei parlamentare, Comisia economică, industrii şi servicii va înainta raportul către Biroul Permanent al Senatului, în vederea transmiterii acestuia către Preşedintele României, cu propunerea demiterii lui Bogdan Chiriţoiu din funcţia de Preşedinte al Consiliului Concurenţei”, se spune în Raport.
De asemenea, conform documentului, Comisia economică, industrii şi servicii, nu are competenţa de a se pronunţa în legătură cu veridicitatea acuzaţiilor referitoare la existenţa unor angajaţi fictiv la Consiliul Concurenţei. În sensul verificării acestor acuzaţii şi aplicării eventualelor sancţiuni, Comisia economică, industrii şi servicii a decis sesizarea Curţii de Conturi.
Potrivit unei Raportului, membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au decis să propună modificarea şi completarea Legii 96/2006 în sensul sancţionării persoanelor citate care refuză audierea.
Totodată, dat fiind refuzul repetat al lui Nicolae Cinteză, director al Direcţiei de Supraveghere a BNR, şi al lui Şerban Matei, director al Direcţiei Relaţii Internaţionale a BNR, Comisia economică, industrii şi servicii propune Biroului Permanent al Senatului să transmită o solicitare Guvernatorului Mugur Isărescu privind sancţionarea corespunzătoare a celor doi angajaţi.
Raportul Comisiei economice din Senat cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei (CC) conţine numeroase inexactităţi, scoase din context şi prezentate eronat, iar preşedintele Comisiei, Daniel Zamfir, a enunţat concluziile chiar înainte de a demara ancheta, solicitând încă din decembrie demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, se arată într-un răspuns al autorităţii de concurenţă, transmis la solicitarea Agerpres.
