Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Încă dinainte cu două luni de începerea anului universitar, chiriile la locuinţe în marile centre universitare au explodat.

Chiriile au explodat. Noua generaţie, prudentă, amână achiziţia de locuinţe

Încă dinainte cu două luni de începerea anului universitar, chiriile la locuinţe în marile centre universitare au explodat. Dar creşterea chiriilor este până la nişte scoruri mai mari decât în urmă cu un an. Care să fie cauza?

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 07.09.2018 - 10:38

Clujul a depăşit Bucureştiul la nivelul chiriilor, arată website-ul InCont. O analiză realizată de Imobiliare.ro arată, pe de altă parte, că la jumătatea anului 2018 chiriile medii solicitate pentru apartamentele vechi (cu una, două și trei camere) sunt în majoritatea cazurilor vizibil mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Cele mai importante creșteri anuale au fost consemnate în Cluj, care depășește Bucureştiul și în ceea ce privește nivelul mediu al chiriilor. În București, variațiile de preț au fost semnificativ mai temperate, chiriile locuințelor cu două și trei camere fiind similare cu cele din anul 2017.

90% dintre actualele locuinţe aflate în chirie sunt acontate la negru.

În Capitală, suma medie solicitată pentru o garsonieră a ajuns la 240 de euro lunar, în această vară, în creștere de la 228 de euro lunar în vara anului 2017. Cei interesați pot găsi și oferte mai accesibile: o garsonieră în vilă, 40 mp utili, poate fi închiriată, de exemplu, cu 200 de euro lunar, în zona 13 Septembrie.

Un apartament cu două camere, pe de altă parte, costă acum 350 euro/lună, în medie. Este o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut, când scorul era de 321 de euro/lună. Studenții pot găsi și oferte mai convenabile: în Drumul Taberei, spre exemplu, chiria la un apartament mobilat și utilat este de 260 euro/lună. Care sunt cauzele?

 

Principiul vaselor comunicante

Subpiaţa locuinţelor rezidenţiale scoase la vânzare şi cea a locuinţelor care fac parte din portofoliul de închirieri disponibile sunt ca vasele comunicante. Când una descreşte, cealaltă creşte, şi invers. „România liberă” explică în continuare de ce anume.

„Având în vedere perspectivele de pe piaţa vânzărilor, lumea, ca să-şi rezolve problema locativă, se mută pe piaţa chiriilor, până când cele două se echilibrează reciproc. Cele două subpieţe sunt legate între ele”, explică analistul imobiliar Ion Radu Zilişteanu.

Ioan Bejan, consultant în imobiliare, a explicat RL că, „în momentul în care se restricţionează o piaţă (n.n.: interlocutorul se referă la restricţionarea prin preţ, avans, înăsprirea condiţiilor de creditare etc.), automat presiunea se mută pe cealaltă piaţă”.

„Omul are această nevoie, el trebuie să locuiască undeva”, arată Bejan, „şi atunci îşi amână sine die decizia de investiţie (n.n.: într-o locuinţă proprietate personală) pentru un moment din viitor, când consideră că va fi mai bine pregătit pentru a face o investiţie pe termen lung”.

 

Generaţiile se schimbă

Iar până atunci stă în chirie. „Al doilea aspect poate că este legat şi de schimbarea de generaţii. Românii, tradiţional, sunt adepţi ai locuirii într-o proprietate. Până acum, nu se promova în România decât această alternativă. A locui cu chirie era considerat oarecum chiar ruşinos”, spune consultantul în imobiliare.

Dar „mentalitatea noii generaţii se schimbă, inclusiv pentru că noua generaţie trebuie să fie mai mobilă”. Mobilitatea forţei de muncă se accentuează, atât cea internă, cât şi cea externă, aşa cum a explicat de mai multe ori „România liberă”.

Ioan Bejan, consultant în imobiliare: „Mentalitatea noii generaţii se schimbă, inclusiv pentru că noua generaţie trebuie să fie mai mobilă.”

Există un aflux de forţă de muncă dinspre România spre statele UE care pot oferi venituri mai mari, pe de o parte, iar pe de altă parte o migraţie a forţei de muncă dinspre regiunile mai sărace spre cele mai bogate ale ţării, din aceleaşi cauze obiective.

„Un român care pleacă afară să lucreze cel puţin pentru o perioadă de timp va locui cu chirie, pentru că nu are o alternativă până se stabilizează”, explică Ioan Bejan. La fel şi intern.

 

Mobilitate

„Creşte şi mobilitatea internă a forţei de muncă”, spune Bejan, detaliind că „aceasta se mută în funcţie de oportunităţile profesionale existente”. Cea mai simplă relocare este între regiunile apropiate. Un locuitor din Zalău sau din Satu Mare, de exemplu, este atras să lucreze în Cluj, unde salariile sunt mai bune şi oferta de locuri de muncă e mai darnică.

„Clienţii la rezidenţiale nu se mai leagă, ca în anii trecuţi, de nişte cărămizi”, explică expertul, pentru că „actuala generaţie în muncă devine tot mai flexibilă. Din ce în ce mai mult, tinerii pleacă din sânul familiei pentru a-şi desăvârşi cariera. Acest lucru îi forţează să locuiască cu chirie”. Cel puţin pentru o vreme.

Tinerii nu ştiu cât vor rămâne legaţi de respectivul loc de muncă şi, până când vor căpăta siguranţa că şi-au găsit o carieră şi îşi întemeiază o familie şi astfel rămân mai mult într-un loc, decizia se ia cu mai multă prudenţă.

 

Piaţa chiriilor, aproape nereglementată

Dacă piaţa proprietăţilor este destul de bine ancorată şi reglementată, cea a chiriilor nu este aproape deloc reglementată, spune Ioan Bejan. „Mă refer în primul rând la raporturile dintre proprietar şi chiriaş. Peste 90% dintre actualele locuinţe aflate în chirie sunt închiriate la negru. Nu se cunoaşte în acest moment un număr al locuinţelor ocupate cu chirie. Din perspectiva aceasta, statul a rămas dator”, afirmă Bejan.

 

Cauzele macroeconomice

Ion Radu Zilişteanu, analist imobiliar, arată că „deocamdată, din cele două elemente - creşterea indicelui Robor şi decizia BNR de a limita expunerea, în vigoare este numai aprecierea indicelui Robor. Decizia băncii centrale deocamdată încă nu s-a luat explicit”.

Dar cum afectează evoluţia indicelui Robor piaţa rezidenţialelor la cumpărare? „Să zicem că ai o leafă de 3.000 de lei”, detaliază Zilişteanu.

„Când indicele Robor era 0,7%, puteai să-ţi iei un credit, să zicem, de 60.000 de euro. Acum, când indicele Robor este peste 3%, pentru că marjele sunt mici la creditele ipotecare, deci o creştere importantă a indicelui Robor este o creştere importantă a dobânzii la credite, nu mai poţi să-ţi iei locuinţă de 60.000, ci de 40.000 de euro. Cu aceşti bani, nu-ţi mai iei ce-ţi doreşti”, explică expertul.

„Ce faci atunci ca să-ţi rezolvi problema locativă? Te duci pe piaţa chiriilor”, trage concluzia Ion Radu Zilişteanu. El susţine că acum „puseul de mers spre chirii coincide cu venirea studenţilor spre marile oraşe universitare. Sunt două elemente care se suprapun şi conduc în aceeaşi direcţie: la această scumpire de pe piaţa chiriilor”.

Comentarii

loading...