7.6 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăEconomieCriptomonedele: Ce se petrece atunci când mizezi totul pe un potenţial Caritas...

Criptomonedele: Ce se petrece atunci când mizezi totul pe un potenţial Caritas virtual

Nu întotdeauna jocurile minţii umane produc sisteme viabile în timp. Dintre organismele artificiale create de umanitate, cele care au supravieţuit au fost acelea care s-au dovedit sustenabile şi stabile.

Criptomonedele, un domeniu nereglementat, creat de minţi nonconformiste, care au dorit să înlăture obstacolele tipice pieţelor clasice, par a fi intrat acum într-o buclă negativă, din care nu se ştie cum vor ieşi, nici când anume, nici în ce fel.

Marea prăbuşire din acest an a criptomonedelor a culminat cu cea mai slabă săptămână. Sunt pierderi totale de 700 de miliarde de dolari, după ce criptomoneda bitcoin a căzut aproape la 4.000 de dolari, iar majoritatea monedelor virtuale s-au prăbuşit vineri, comentează Bloomberg, citată de Mediafax.

Este viabilă această piaţă? Liviu Moldovan, analist pieţe internaţionale, susţine că, „în anumite condiţii, ar putea să fie viabilă. Problema este că această structură sau organizare de acum îi conferă şi multe dezavantaje”.

Anume care sunt aceste dezavantaje? „Este o structură foarte ermetică, drept pentru care pot avea loc abuzuri sau anumite intervenţii neortodoxe pe piaţă. Nimeni nu ştie nimic, nu se poate urmări nimic şi atunci evident că pot apărea abuzuri de piaţă, inside information etc.”, a spus Moldovan pentru „România liberă”.

Contrar celor spuse de adepţi şi împătimiţi, dereglementarea reprezintă un dezavantaj, susţine expertul, explicând că piaţa criptomonedelor „este un sistem care are multe trăsături comune cu dark web-ul. Locul unde organizaţii teroriste, ori traficanţi de droguri şi carne vie se finanţează cu criptomonede. Nimeni nu poate afla nimic, nu există o trasabilitate”.
Valoarea bitcoin, în afară de un „goodwill”, adică de o imagine pozitivă, brand, aspecte de marketing, ca active obişnuite – nu are nimic în spate.

„Orice monedă clasică are în spate ceva. O bancă naţională, cu o rezervă valutară şi economia ţării respective. În spatele acestor criptomonede nu se află nimic, doar încrederea şi aplombul unor pasionaţi, «hai să fim antisistem financiar»”, atrage atenţia Liviu Moldovan.

„Ni se mai spune – şi e fundamental greşit – că au în spate tehnologia blockchain. Dar această tehnologie nu are nici ea o valoare, în sensul că este open source, oricine poate să o adopte”, mai explică Moldovan.

„Mai este discuţia despre nivelul de preţ, care a fost în ianuarie de aproape 20.000 de dolari şi acum a scăzut şi sub pragul de 4.000 de dolari. Discuţia este superfluă. De ce n-ar fi 20 de dolari, dacă tot e doar un sentiment care se află în spate?”, se întreabă retoric expertul.

„De aici şi fluctuaţiile imense, corelate cu situaţii de inside trading (n.r. – adică regizarea unor tranzacţii), ceea ce pe pieţele reglementate este pedepsit conform legii”, spune Liviu Moldovan.

„Nu spun că s-a întâmplat asta acum, dar a fost mai întâi o sesiune cu 10% scădere, apoi acalmie, iarăşi o pocneală, iar acalmie şi aşa mai departe.

Este extraordinar de ciudat ce se întâmplă. Ca sfat pentru cei care ar intenţiona să cumpere, englezii şi americani spun: «Don’t try to catch a falling knife»”, a explicat Moldovan pentru „România liberă”. Adică: să nu încerci să prinzi în mână un cuţit aflat în cădere.

 

Balonul de piaţă care s-a dezumflat violent

Indicele Bloomberg Galaxy Crypto a scăzut din 16 noiembrie cu 24%. Este cea mai gravă scădere săptămânală, de la punctul culminant al criptomaniei, de la începutul lunii ianuarie a acestui an.

Bula de anul trecut a criptomonedelor a depăşit multe dintre cele mai cunoscute baloane din istorie. Acum, criptomonedele au ajuns la pierderi de 700 de miliarde de dolari. Multe dintre temerile pieţei, ce au declanşat retragerea din 2018, printre care cele legate de controalele din partea autorităţilor de reglemetare, ca şi luptele din cadrul comunităţii cripto, s-au intensificat.

De unde această volatilitate extremă a pieţei cripto? „Lipsa unei evaluări fundamentate și a unui proces de due-diligence de către potențialii investitori”, spune Gabriel Sincu, partener asociat EY România.

Termenul „due-diligence” descrie investigarea, examinarea şi analiza atentă, sistematică și detaliată a informaţiilor legate de o investiție, o preluare sau un participant la o fuziune sau divulgarea informațiilor de către însuși obiectul-țintă.

EY a constatat că doar 29% (adică 25) dintre proiectele ICO (din englezescul Initial Coin Offering) din anul 2017, pe care compania de consultanţă le-a evaluat, au realizat prototipuri sau produse de lucru. Este o creștere de doar 13% din decembrie 2017. Restul de 71% dintre ICO-uri nu au nici o ofertă pe piață.

 

Riscurile, disproporţionate în raport cu beneficiile

Studiul EY concluzionează că, „având în vedere aceste evoluții, nivelul beneficiilor nu pare să justifice riscurile asumate pe piață, iar câștigurile pot fi realizate doar printr-un noroc excepțional sau o strategie vizionară de portofoliu”.

Aşadar, să faci din piaţa criptomonedelor un domeniu în care să investeşti ca să obţii profit este o chestiune foarte riscantă, chiar dacă e un joc al minţii captivant pentru iniţiaţi, care te prinde şi de care devii poate dependent.

 

Autorităţile române ignoră problema

„În România, nu putem spune că lucrurile sunt în vreun fel diferite”, explică Gabriel Sincu. „După efervescența de la începutul anului, domeniul a intrat într-un con de umbră. Autoritățile nu s-au grăbit să reglementeze, dar nici să interzică fenomenul, așteptând luarea unei decizii la nivelul UE”, spune Sincu, dar decizia se lasă așteptată.

Fiscal, problema criptomonedelor pare complet ignorată, „autoritățile nearătându-se interesate în a oferi soluții celor implicați în operațiuni. Pentru moment, lucrurile par înghețate”, observă expertul.

„Investitorii ce au pariat pe domeniu de la început și care acum stau pe câștiguri potențial semnificative nu au curajul de a face pasul către autorități și a solicita clarificări”, afirmă Gabriel Sincu.

De cealaltă parte, Fiscul este neputincios: nu poate solicita plata impozitului pe câștiguri câtă vreme criptomonedele nu sunt transformate în bani reali, care să fie virați în conturile contribuabililor persoane fizice sau
juridice.

Cele mai citite

Migraţia ilegală la frontierele României a scăzut, în primele două luni ale acestui an, cu 35%

Vești bune de la granițele României. Migrația ilegală a scăzut, în primele două luni ale acestui an, cu 35%, transmite MAI. Reducerea semnificativă a migrației...

România și-a aflat ultima adversară din Liga Națiunilor

Lituania a învins cu 1-0 Gibraltarul în returul barajului pentru Liga C a Ligii Națiunilor și va face parte din grupa României, alături de...

Facturi mai mici la gaze și electricitatea de la 1 aprilie. Ministrul energiei anunță noi scheme de plafonare

Ministerul Energiei se pregăteşte săptămâna aceasta de o optimizare a schemei de compensare/plafonare prin care facturile la energie şi gaze s-ar mai putea ieftini,...
Ultima oră
Pe aceeași temă